Efemeride (49)

Am în minte o mie de camere
cu o mie de uși
fără mănuși.
În spatele lor
vociferează gândurile
pregătindu-se de ieșire.
Câinele nesiguranței latră strident
tăindu-le avântul.
Amutind cuvântul.
Au trecut pe modul invizibil iar eu m-am trezit
într-un vid de memorie...
Dar vidul meu e inundat cu lumină
și umbrele alunecă
spre mine
ca niște aduceri aminte
Și nu mai știu cine sunt
și ce caut aici
pe acest drum al pașilor pierduți.
Îmi focalizez atenția
pe obiectele din jur
strigându-mi numele
ce stă ascuns ca un pisoi speriat după tăceri.
La urechea stângă în bat vânturile schimbării.
Cu semnul întrebării.
La urechea dreaptă renunțările tac și așteaptă.
Mie nu-mi place singurătatea
și totuși ea locuiește cu mine
în mine
însingurată, cântată, din tăceri adunată.
Încep să-mi recunosc urmele după culori.
Cele negre sunt proaspete
și mai adânci
Cele gri sunt aproape șterse
sub patina timpului
Umbra trecutului se ridică peste lumina prezentului
și atunci mă iau de mână și tac
Îmi moi unchiile în ochi și-mi scriu necrologul pe coala distanței ce s-a așezat între noi
Am în minte o mie de camere
cu o mie de uși
fără mănuși
iar în spatelele lor
gândurile mele te judecă.

de Gabriela Mimi Boroianu
06.11.2016

Vizualizări: 70

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de Mihail Toma pe Noiembrie 7, 2016 la 12:00pm

Spre univers... o mie de uși

don't judge me, i'm just a human.

https://youtu.be/L3wKzyIN1yk

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->