Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Două boli, două necazuri, două trupuri ce atîrnă,

Ce-au învins se pare Moartea, trec ținându-se de mâna!

Doi copii frumoși la suflet... calmi și plini de bunătate,

Sprijiniți merg unu-ntr-altul, emanând seninătate.

Mâna lui, căzu o clipă pe obrazul ei ridat;

Încă vede-n el splendoarea chipului de altădat.

Două lespezi umblătoare... două cruci încovoiate

El o soarbe din privire... Ea își dă părul pe spate

N-au nevoie de cuvinte! Se cunosc... de când Pământul;

Iar purtarea și iubirea le înlocuiesc cuvântul.

Nici azi El nu recunoaște... tot așa, ca-n tinerețe

Că trăiește doar prin dânsa... c-o adoră... c-o iubește...

Ori Ea... știe; îl cunoaște... și-are sufletu-mpăcat

Dar se face-a nu-nțelege, cum făcea și altădat.

Doi bătrâni... un singur suflet...

Sub povara grea... de nea.

Insăși Moartea îi iubește... nu gândește să îi ia!

Nu voiește să îi ducă-n a ei liniște deplină!

În întunecata-i lume... ce nevoie-i de lumină?

Vizualizări: 70

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


INACTIV
Comentariu publicat de Ovidiu Donisă pe Septembrie 26, 2013 la 9:05pm

Multumesc de trecere!


INACTIV
Comentariu publicat de Ovidiu Donisă pe Septembrie 26, 2013 la 9:04pm

Se pot da multe interpretari...

Eu ma gandisem cand scrisesem versul ca ... dragostea lor... in lumea de dincolo ar fi luminat intunericul vesnic aducand lumina intr-o lume vesnic intunecata.


ACTIV
Comentariu publicat de Mihaela Moşneanu pe Septembrie 25, 2013 la 11:47am

În întunecata-i lume... ce nevoie-i de lumină?

Foarte frumos spus!

El şi ea văd prin propria lor lumină.

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->