Zile de naştere

M-am plictisit odată şi neavând ce face
l-am strigat pe Mine cât am putut de tare
şi s-a enervat şi m-a apostrofat în stilul
său caracteristic că nu-i nevoie să folosesc
tonul ridicat nefiind surd şi nici mut
că dacă vreau să-i vorbesc trebuie să fiu educat
atunci când îl întreb: - hei ce mai faci? toate
bune sau (ne)bune pe la tine?

Şi ce credeţi că mi-a răspuns şugubăţul
privindu-mă dinăuntrul Eului
bătându-mă cu un deget arătător pe cord
pe care îl vedeam numai Eu că vă daţi seama
că altcineva nu ar avea cum să-l vadă
atunci când mă ortăcesc cu Mine să
discutăm aşa ca de la prieten la prieten
faţă în faţă şi fără ocolişuri!

- Care-i problema ta Eule?
ţi-a sărit ţandăra aşa tam-nesam
pe Mine fără să-ţi fac nimic?
de parcă n-ai şti că n-am nicio vină
că orice îţi vine de lângă tine sau de
departe oricum văd şi aud fără să fiu
nevoit să acord cine ştie ce atenţie şi ce-i
mai nasol e că înţeleg şi simt numai
cum ai tu chef să le înţelegi şi să le simţi!?

- Eiii da te-ai enervat rău nu glumă!
i-am răspuns făcându-mi-se oarecum
teamă de Mine pentru că ce-i drept
de obicei este îngăduitor dar atunci
am văzut treaba că dacă Eu eram nervos
a ţinut morţiş să mă înfrunte sau să mă
zgândăre pentru a mă aduce cu
picioarele pe pământ şi-am continuat să-i
spun: bă Mine ce drac îţi veni
că nu te-am mâncat am vorbit şi Eu
puţin cu tine că dacă aş vorbi cu
altcineva tu ai deveni surd şi mut şi ce-i
mai rău ai începe a râde sau a plânge
pe-nfundate! ce crezi? că nu te-am auzit
de-atâtea ori de-acolo din suflet pe
unde mi te-ascunzi?

- Cum să nu mă enervez Eule când
văd cum îţi înnozi şireturile verbale
strâmb în faţa mea şi apoi îmi urli din cauză
că îţi strâng tare de tot sufletul şi mă
confunzi cu ăia care seamănă la înfăţişare
cu oamenii în care te încrezi aşa de lesne?
uiţi că la o adică tot cu Mine mergi pleci râzi plângi
suferi te bucuri etc în tot şi toate? ia de-acum
încolo - nu te rog ci doar îţi spun ca să ştii! -
să ai faţă de mine mai multă consideraţie
dacă nu vrei să orbesc surzesc şi chiar să mă
apuc să sforăi când te-apucă pe tine
bunele şi (ne)bunele de care ţi se
năzare să mă-ntrebi atribuindu-mi-le mie!

Am muţit nu mai ştiam de capul meu
dar datorită acestei muştruluiri
bine-meritate am înţeles într-un sfârşit
că Eu şi cu Mine nu avem cum să stăm
certaţi sau despărţiţi şi că orice ar fi
mereu am trecut şi vom trece peste toate.

Mihaela Moşneanu

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->