Zile de naştere

Mihai Hafia TRAISTĂ şi Gabriela-Mimi BOROIANU – sub semnul iubirii şi al urii!

Pe meleagul unde a intrat în Dacia Împăratul Traian care a înfăptuit poporul român şi Principele Carol de Hohenzollern, viitorul Rege Carol I- Regele care a înfăptuit Statul Român Modern și Contemporan – meleagul astăzi numit Drobeta Turnu Severin - cultura neamului mustește, dă-n clocot.
Dincolo de acest aspect pur istoric, vreau să remarc legăturile dintre municipiul dunărean și Râmnicu Vâlcea, ”orașul domniei mele”, cum îi spunea Mircea cel Bătrân, legături care nu sunt de ieri de azi, ci de multă, multă vreme. Periplul nostru a început avându-l ca epicentru pe Sfântul Nicodim din Prilep, un sat din Valea Timocului, Serbia, cel care avea să devină ctitorul mănăstirii Tismana şi care, a revigorat practic din temelii, viața monahală din Oltenia, în special și, după cum avea să se dovedească peste sute de ani, din întreg spaţiul românesc actual. Marele monah atonit a construit mai multe mănăstiri în țara noastră, printre care și cea de la Vodița, Mehedinți, în amonte de hidrocentrala Porțile de Fier I. Acesta, Sfântul Nicodim, printre alte multe fapte de cucernicie şi ctitorie, a oficiat şi slujba de sființire a mănăstirii Cozia, aci lăsând ca prim stareț un om de vază al Domniei-Sale. Dacă ne mai referim și la reşedinţa Episcopală din Râmnic, care datează din secolul al XIV-lea, conturăm suficiente argumente despre înfrățirea celor două orașe cu vechi statute culturale, argumente pe care le reproducem fără ezitare însă: în anul 1370, Reşedinţa episcopală a Severinului l-a avut ca prim episcop pe Daniil Critopol, grec, cărturar din Vicina, care, sub numele religios de episcopul Antim, a slujit sfântului lăcaş între 1370-1381. Din cauza persecuţiei stăpânirii maghiare a vremii, însă, episcopia Severinului a fost mutată la Strehaia şi, în final, la Râmnic. Biserica actuală a Catedralei Râmnicului având hramul Sfântului Nicolae, a fost ridicată pe fundaţiile altor biserici mai vechi începând cu anul 1383. Iniţial, a fost construită sub oblăduirea Sfântului Episcop Calinic Cernicanul între anii 1850-1856. Dacă mai fac referire și la un alt aspect drag sufletului meu, faptul că primii 6 ani din bogata-mi activitate profesională (peste 44 de ani) au fost petrecuţi tot la Severin, reiese clar de ce iubesc eu Severinul căruia-i spun orașul vieții mele. Aşa se face că, de mulți ani, vin mereu în orașul de pe malul stâng al bătrânului Danubiu, la evenimente culturale severinene, iniţiate şi susţinute de distinşi oameni de cultură.
Așa s-a întamplat și-n 18 iulie 2015, când ne-am prezentat la un eveniment de gală găzduit de... ”bătrâna” Casă a tineretului.
Cu un grup de vâlceni, oameni de cultură, între ei, Violeta Scrociob, dr. Valentina Popescu, Radu Mihăilescu, poet, Nicu Cismaru, președinte al Societății Culturale „Anton Pann”, după ce am vizitat, ne-am rugat și am aprins o lumânare la mănăstirea Vodița, am sosit la Casa Tineretului… în mare sărbătoare.
Sub bagheta maestrului prof. Dan Șalapa, iniţiatorul şi amfitrionul manifestării, altfel poet şi jurnalist, au început prezentările…
Mai întâi, cele ale persoanelor participante, apoi ale organizatorilor – Societatea cultural-artistică DUNARIS Mehedinţi, Biblioteca judeţeană “I. G. Bibicescu”, Fundaţia pentru tineret Mehedinţi, Asociaţia Tineretului liber Mehedinţi şi, în partea a treia, momentul cel mai aşteptat, de altfel, prezentările de carte. Severineanca Gabriela-Mimi Boroianu, un debutant editorial într-ale poeziei, și-a lansat cartea ”Cântând iubirea”, prefațată de doamna Lenuș Lungu, carte apărută sub egida site-ului Cronopedia, la editura “Editgraph” – Buzău, în 2014.
Onoarea de a o fi prezentat, a revenit subsemnatului, un nespecialist al domeniului critic, dar care a încercat să surprindă elementele esenţiale ale acesteia. Aşa se face că am afirmat şi acolo că poeta Gabriela-Mimi Boroianu are maturitate în exprimare, creează imagini de mare sensibilitate și transmite ceva cititorului, la fel cum sunt sigur că nu se va opri aici. Drumul literar pe care începe să urce este într-adevăr dificil, amărăcios de dulce, pretențios, însă va trebui să persevereze, să caute mereu lumina din cuvinte, volumul lansat făcând dovada unui potenţial elocvent în acest sens… Autoarea, în alocuţiunea rostită şi-a învins cu greu emoțiile, emoţii care s-au extins și spre numerosul public iar aplauzele au fost pe măsură. Partea a doua a manifestării l-a avut în centrul atenţiei pe prozatorul Mihai Hafia-Traista, care și-a prezentat volumul de nuvele şi povestiri intitulat ”Aproapelui cu ură”, Editura RCR Editorial Bucureşti, 2014. Despre carte a vorbit dl. profesor Constantin Stana, scriitor, eseist şi critic literar, care a punctat principalele calităţi ale scriiturii distinsului autor, membru al USR, dar şi al Uniunii Scriitorilor din Ucraina, domnia-sa fiind scriitor român de expresie ucrainiană, originar din Sighet, Maramureş. Aşa se face că, despre Maramureș, locul de baștină al autorului prezentat, a vorbit în cuvinte elogiatoare şi pline de emoţie, domnul profesor Grig Gociu, a cărui studenţie s-a petrecut pe meleaguri ardelene şi maramureşene, distinsul vorbitor, însă, fiind şi un romancier de forţă, autor al unei trilogii, din care primele două volume deja au fost lansate în cadrul proiectului CĂMINUL RACOVIŢĂ. Întâlnirea de la Severin a fost plină de căldură, pusă sub semnul “iubirii” din versurile poetei şi cele ale “urii” prozatorului, a fost completată de o interesantă expoziţie de carte din patrimoniul filialei bibliotecii I. G. BIBICESCU, cuprinzând volume de proză şi poezie având două teme, reieşite din contextul manifestării, anume: o dată, lumea satului românesc şi, cealaltă, iubirea, dragostea. Întreaga atmosferă a fost completată la modul excepţional de… ”meseriași”, oameni de mare valoare culturală şi artistică, între ei nu doar scriitori ci şi editori, bibliotecari, jurnalişti, cititori sau tineri aspiranţi la gloria literară. Printre toţi aceştia, l-am întânit şi pe dl. Teo Pavelescu, fostul director general al celor două hidrocentrale, Porțile-de-Fier I și II. Deci, aş conchide eu, că și ramura energetică face casă bună cu fenomenul cultural! Iată, aşadar, de ce iubesc eu, Severinul!

Puiu Răducan

Vizualizări: 31

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->