În semnele ce te poartă spre inima mea cititorule

tu mereu m-ai pierdut de toţi de toate

                         şi de tine însuţi

dându-le de-a tumba mai pe-aproape mai departe

pe când furtuna îşi aleargă cetele de nori

şi-şi cere dreptul la roua şi răcoarea frunzei

în sus şi departe deasupra şi dedesubt cum mugind

                         tropăind mereu fără noimă

şi saţiu te iscodesc şi se-abat spre tine mai degrabă

nepoftite linii puncte litere furnicar în cuibarul

de umbre şi reverberaţii al geamului smuls

de pe un tărâm şi zvârlit pe altul umăr lângă umăr

                         piept lângă piept

scăpărând raze şi întreţinând flăcărui unde e

unde o fi strig şi alerg pipăindu-i urmele când

                         tăcerea şopoteşte despre sineşi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie : Poemul care îşi citeşte cititorul,

  Editura Paralela 45, 2001

Vizualizări: 39

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->