Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Mă apucă câteodată nostalgia şi caut în gândurile mele mai vechi, printre amintiri şi rânduri scrise.

Când vine primăvara îmi încarc sufletul cu mulţi ghiocei şi ascult o melodie care curge ca apa descătuşată de gheaţa iernii. Într-o  dimineaţă m-am trezi în inimă cu amintirea unei vacanţe printre cărţi, valuri, munţi. Departe de casă am locuit într-o mică cabană, printre brazi şi susur de ape. Privesc cu drag printre frunze la soare, desenez cu privirea pe cer o floare. Alunec cu paşii rupţi de această lume . Îmbrăţişez cu privirea culorile pădurii, albastrul cerului plin de linişte. Deschid o carte… Jurnalul fericirii… îmi amintesc „albastrul nu este culoare, el e şi el o linişte”. Da, aşa este, mă simt deseori îmbrăţişată de albastrul cerului,de verdele pădurii. Numai eu sparg liniştea cu câteva acorduri de chitară. Şi iar poteci de dor mă duc printre valurile mării, doar eu şi o chitară. Printre aburii unei ciocolate calde calc pe nisipul fierbinte şi fug repede în mare. O mare caldă, cu valuri adormite de soare, simt atingerea caldă a vântului.

De fapt îmi aduc iar aminte de mine şi atunci când ploaia rece sărută pământul înfrunzit al toamnei. Strâng în braţe teiul sărăcit de frunze, scuturat de sălbatecul vânt. O ciocolată cu gust de toamnă în calendarul inimii mele. Ţes gândurile în ruginiu şi le adăpostesc printre frunze, departe de ploile reci. Simt  arămiul unei dimineţi şi mă refugiez în liniştea cuvintelor. Pe un podeţ ce şerpuieşte, blânda toamne aţipeşte pe frunzele răzleţe în bătaia vântului. Început de toamnă caldă, pe o bancă pe eşarfă din altă vară şi o chitară. Frumoasă este toamna şi cuminte, strânge amintiri şi scrie pe unde a trecut cu picuri de ploaie şi aduceri aminte.

Frumoase sunt nopţile lungi de iarnă, când norii de plumb încep să cearnă amintiri din alte anotimpuri. Penelul meu colorează o noapte rece şi senină, ştiu că iarna repede o să vină. Gerul, zăpada, gheaţa trezesc în mine nostalgii hibernale. Într-o lume atât de rece iarna îmi încălzeşte sufletul cu obiceiuri unice, minunate.  Mă cuprind fiori reci când mă uit pe geam, privesc nopţile albe, când multe ne spuneam. Zâmbetul îl păstrez printre pleoapele anotimpurilor frumoase ,au fost cu mine, le-am descifrat în multe cuvinte.

Un călător câteodată obosit care mai uită şi drumul….dar ajunge întotdeauna la destinaţie. Gânduri ascunse în aburul unei ciocolate  din care sorb vise croşetate de timpul care zboară. Un zâmbet, verde crud, ploaie, soare, invazie de culoare, ruginiu, mult alb, astăzi, mâine mereu aşa va fi. Timpul,  ziua şi noaptea pe firul vieţii încrucişează gândurile în nisipul clepsidrei.

 

 

Vizualizări: 94

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


INACTIV
Comentariu publicat de Adrian Istrate pe Mai 24, 2017 la 10:16am

De câte ori citesc ce scrieți mă gândesc la jurnalul lui Sei Shonagon... microeseuri și amintiri strânse laolaltă... Cred că ar fi interesent să avem și o percepție cotidian cronologică... Mă rog, e doar o sugestie pornită din curiozitatea de a afla întreaga poveste, sau mai bine spus povestea pe care o intuiesc... Da... Shonagon pt. că aveți aceeași sensiblitate contemplativă... Gânduri ruginii... pe undeva sânt invidios.. 

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->