Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Sub teiul frunza-şi tremurând,

Mireasmă dulce-n gând se lasă

Şi pace peste-ntreg pământ...

Eminovici, la el acasă!

Adie-n triluri, pe poteci

De îngerească, sfântă floare...

Tu-ndrăgostitule, de treci, 

La tâmpla vieţii cu ninsoare, 

 

Sub teiul frunza-şi tremurând ,

Cu Eminescu, vei privi

Păsări de aur din poveşti 

Şi paji din mari împărăţii.

Vei fii şi tu, "Luceafăr blând"

Transcendental ducându-şi ţelul,

Un "Cătălin" trudind tăcut, 

Iubirii dezlegând misterul. 

 

Mireasmă dulce-n gând se lasă, 

Pe creştet ninge teiul iar

Şi Eminescu trece iarăşi 

Prin lumea noastră, triumfal. 

Când "Somnoroase păsărele" 

Îşi prind sub aripă căpşorul, 

Sub puberi moi de praf de stele,

Plâng şi suspin... Amar mi-e dorul! 

 

Şi pace peste-ntreg pământ...

O catedrală de lumini

Prin Dumnezeu şi Duhul Sfânt

A prins în mine rădăcini. 

În mine candele s-au stins,

Mi-e Eminescu somnul lin,

Lac tremurând de dor şi vis,

Mir sufletului meu... Amin!

 

Eminovici la el acasă,

"Pe lângă plopii fără soţ",

Duce în suflet har... La masă,

Având o vorbă pentru toţi...

În versu-i - literă şi lege,

-N scrisori, ca sângele curgea,

Căci "vreme vine, vreme trece"

Un vis la tâmplele de nea.

 

Adie-n triluri, pe poteci

Cuvântul... Şi dac-ai să treci,

Cu Eminescu lângă tine,

Vei trece tu... Eu, ştiu prea bine,

În raze de luceafăr, blânde,

Iubirea lumii se ascunde,

Poteci de dor, poteci de vis,

Dorul de ţară - foc nestins.

 

De îngerească, sfântă floare,

Un voal de fragedă ninsoare,

Cu "ochi" lucind ca două stele,

Cu plâns de dor, cu rugi-mărgele,

O "Cătălină" trece-n gând 

Frumosul june căutând. 

Şi lacul tremură şi tace...

Luna, povestea ei o toarce...

 

Tu,-ndrăgostitule, de treci, 

Cu Eminescu la plimbare, 

Pe auritele poteci

Sfinţite-n lacrimile sale, 

Ia gândul meu! Şi vocea mea! 

În rugi celeste dă-le lui!

Lumina-i să o pot avea

Şi braţu-i, veşnic căpătâi. 

 

La tâmpla vieţii cu ninsoare, 

Un înger, dintre noi plecat, 

Zâmbeşte trist... Literatura,

Doamne, s-a metamorfozat! 

Unde sunt iambii şi troheii?!

Metafore pline de har?!

Doar versul alb cătându-şi ritmu-

N abisuri stranii, iar şi iar...

 

La tâmpla vieţii cu ninsoare,

Tu, cititor, ades să treci,

Sub îngerească, sfântă floare

Adusă-n triluri, pe poteci...

Eminovici la el acasă

Şi pace peste-ntreg pământ, 

Mireasmă dulce-n gând se lasă

Sub teiul frunza-şi tremurând. 

Vizualizări: 83

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de maria giurgiu pe Mai 19, 2015 la 10:00pm

Foarte frumos!Eminescu  continuă să ne fascineze din eternitate și să ne inspire!Îmi plac mult versurile  acestea!Felicitări!


ACTIV
Comentariu publicat de Veronica Carjeu pe Mai 17, 2015 la 5:22pm

Felicitari!


ACTIV
Comentariu publicat de Aurora Luchian pe Mai 17, 2015 la 1:57pm

Calitate, substanţă şi mult, mult, frumos!

Felicitări!

.

Aurora, cu drag 


admin
Comentariu publicat de Gabriela Mimi Boroianu pe Mai 17, 2015 la 1:03am
Felicitări Rodica dragă!

INACTIV
Comentariu publicat de Caprar Florin pe Mai 16, 2015 la 5:33pm

Foarte frumoasa ! Am citit-o cu mare placere !


INACTIV
Comentariu publicat de Sprincenatu Dan pe Mai 16, 2015 la 10:36am

Eminovici la el acasă,

"Pe lângă plopii fără soţ",

Duce în suflet har... La masă,

Având o vorbă pentru toţi...

În versu-i - literă şi lege,

-N scrisori, ca sângele curgea,

Căci "vreme vine, vreme trece"

Un vis la tâmplele de nea.

Minunat, felicitari !

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->