ȘI PATIMA...SPERANȚA

Și patima, speranța, pe zidul tău-i zidită,
când inima-mi cerșește sărutul tău...zălud,
iar sufletul îmi cade ca frunză ruginită,
în geamătul pădurii și-n drumul ei cel ud.

Îmi spui să trag nădejde sub temeri înapoi,
să zbor cu fluturi albi în taina lor dansând,
cu norii grei sub care destinu-l încovoi,
ca floarea ce -i sortită călăului...pe rând.

Trimit ofranda mea spre ochii tăi cei blânzi
și patima,speranța...destinul cel sortit,
în jurul mesei tale să-l vezi, dar să nu-l uzi,
cu lacrimi de durere, ci doar cu-n răsărit.

Vizualizări: 28

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe Septembrie 2, 2014 la 4:53pm

Frumoase versuri!


decedat
Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Septembrie 1, 2014 la 6:30pm

Foarte frumos!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->