A îmbătrânit și blândul trandafir,

 Petalele s-au prins în jocul zării,

 Chiar dacă e gol al vieții lor potir

 C-un ultim zbor sărută spuma mării.

 

 Iar marea-și trăiește cel din urmă val,

 O liniște funebră se așterne,

 Doar o picătură-n drumul ei letal

 Mai udă țărmul vieții mele terne.

 

 Se-aștern în flori tăceri încremenite,

 Iar soarele o rază își alege

 Să mângâie vechi visuri părăsite

 Iubirilor, ce n-au rămas intrege.

 

 Si în tot acest decor înțepenit

 Din iarna neagr-a sumbrului meu suflet,

 O mică floare albă a-mbobocit,

 E umbra cald-a tristului meu zâmbet.

 

 Că-n noi mai simt cum pâlpâie o rază

 Din vechiul foc ce ne-a-ncalzit odată,

 E jarul ce-a ținut iubirea trează,

 Adânc în suflet, bine ancorată.

 

 Căprar Florin 

Vizualizări: 44

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


INACTIV
Comentariu publicat de Caprar Florin pe Decembrie 18, 2015 la 7:42am

Multumesc din suflet doamna Ion Rodica!


INACTIV
Comentariu publicat de Ion Rodica Nicoleta pe Decembrie 17, 2015 la 7:24am

fericirea inunda sufletul cu petale de trandafir. Dualitatea florii afisaza un cumul de sentimente ce pot fi uneori contradictorii, un amalgam al vietii de zi cu zi. Dar zeii aduc oda femeii si ii lumineaza chipul in palpairi de raza. Felicitari! Un poem reusit, asa cum ne-ai obisnuit sa citim

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->