INGRID-PRIMII PAȘI ÎN VIAȚA DE FEMEIE

După o zi frenetică, cu frământări și agitație , însorită, coboară în asfințit o seară care imi dă o nouă oportunitate de a mă aduna din împrăștierea zilei, de a-mi pune în ordine ideile de a lăsa să curgă pe apa vieții la vale,împreună cu neplăcerile ce mi-au tulburat echilibrul acestei zile ce nu se mai întoarce, poate fi considerată apusă pentru vecie. Eu scutez orizontul destinului nerăbdătoare să întrezăresc răsaritul de mâine, ce Dumnezeu mi-l va trimite în dar. Înaintea acestui nou răsărit el tocmai mi-a trimis în dar acest apus de care eu mă bucur în prezent,el apusul e prezentul-acum ,cum mâine ,noul rasărit va deveni și el prezent. În această seară după o zi obositoare, mă bucur de un pic de tihnă în compania dragilor mei părinți. Când ei se retrag în pacea camerei lor mă retrag și eu la mine și încerc să umplu lîncezeala singurătății mele cu clipe plăcute, astfel că-mi mobilizez spiritul să-mi le procure.E sfârșit de septembrie, e trecut de orele 22și cum nu am chef să mă culc încă, ies puțin afară să respir tăcerea nopții. Noaptea mă întîmpină îmbrățișându-mi făptura cu vălul ei întunecat, în adiere leneșă de vînt și răcoare, încercînd să mă seducă cu miresme de roze,mere coapte,parfum îmbătător de struguri tămâioși, fîn cosit proaspăt și alte tertipuri de vrăjitoare iscusită , îmi atrage privirea către înnalturile cupolei cerului său,fermecându-mă cu strălucirea stelelor și cu surâs palid de lună cu raze de argint.Mă abandonez îmbrășișărilor sale seducătoare fără să opun rezistență lăsîndu-mă sărutată de adierile de vînt răcoros cu miresme ademenitoare, în extaz.Mă opresc lîngă fântîna din curte, privind cerul și gustînd cu voluptate din iubirea nopții vrăjite, ascultîndu-i sonetul ce mi-l susură pe strune de adieri de vînt înmiresmat de parfumurile toamnei.Mă abandonez alinturilor nopții de septembrie,pierzînd noțiunea timpului până mă scutură din vrajă adierile tot mai pătimșe și reci ale vîntului și mă smulg din învăluirea sa toropitoare,cu fiori prea reci pentru o muritoare cu sînge cald. Mă smulg din îmbrățisarea pătimașă a nopții înainte de adeveni un sloi, retrăgîndu-mă în cameră și scufundîndu-mă în moliciunea ademenitoare ,caldă a pernelor și a patului. Era trecut de ora 23 și încă nu-mi era somn, așa că iau unul din albumele mele cu fotografii la întîmplare și încep alene să-i întorc paginile decisă să-mi umplu prezentul însingurat animînd vreo felie de trecut cu umbrele sale și aliniindul pe coordonatele acestui moment de prezent,ca să –mi țină de urît pînă ce măria sa Somnul mă fură de pe aripa vreunui vis luîndu-mă cu sine împărăția sa binecuvântată. Mă întâmpină un grup de fotografii toate făcute cu mult timp în urmă din care î-mi surîdea fericită o Ingrid foarte tînără și plină de iluzii încă nespulberate, înconjurată de prieteni,în alta îmbrățișată cu soțul ei, amîndoi foarte tineri și îndrăgostiți cu ochii ce priveau spre viitorul acelui timp luminați de încredere și surîzînd plini de speranțe viselor din sufletele lor.
Fotografiile erau făcute la puțin timp după căsătoria noastră , la Breaza în Prahova, în vecinătatea casei socrilor mei unde eu am locuit în primul an după căsătorie, pînă soțul meu a terminat școala militară orașul din Pitești unde ne și cunoscusem cînd eu eram în ultimul an de liceu. După absolvirea liceului meu ne-am căsătorit. El a terminat școala la un an după căsătoria noastră.
Cînd am venit la Breaza eram încîntată. M-am îndrăgostit de micul și pitorescul orășel Breaza,eram foarte tînără foarte încrezătoare în oameni, viața mea nu fusese încă atinsă de dezamăgiri serioase, de deziluzii. Mi se oglindea în suflet viitorul ca un roman frumos pe care credeam cu sinceriatea tinereții că-l vom scrie cu povestea viitoare a vieții noastre,presărată cu iubire, bucurii și împliniri de visuri tinerești.
Îmi făcusem repede prieteni la Breaza, prietenii soțului meu devenind și ai mei.Socrii mă tratau cu bunăvoință, și ceilalți din familie erau binevoitori.Cu mici excepții, nu am dus-o rău în anul cît am locuit acolo.După terminarea vacanței soțului meu el, a plecat la școală la Pitești și eu mi-am găsit serviciu la o uzină în Câmpina.Terminasem un liceu de specialitate și încă din primul an de muncă , aveam un salariu bun și un serviciu mulțumitor. Lucram la schimburi și făceam navetă însă nu era o dramă asta penrtu mine. De mică nu fusesem crescută în puf,în plus eram dornică să fiu pe picioarele mele să nu depind de alții.Era prima pagină reală din romanul vieții ce visam să-l trăiesc. Mă făceaa să mă simt importantă și puternică, eram îndrăgostită de viață și de omul cu care mă măritasem,aveam aproape 19ani, eram visătoare și optimistă și mă simțeam admirată și iubită și cu sufleul deschis pentru a trăi noile experiențe ce viața mi le rezerva.Priveam cu emoție voluptoasă viitorul ,ca pe o aventură misterioasă, ascunsă în spatele valurilor adînci de nepătruns ale timpului viitor, ce se pierdea în zarea vieții noastre.Tocmai începeam să scriu primul capitol din viața mea de femeie adultă.

Va urma-de Maria Giurgiu.

Vizualizări: 55

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de maria giurgiu pe Februarie 9, 2015 la 10:04pm

Mulțumesc frumos, doamna  Ion Rodica Nicoleta pentru popas și aprecieriSunteți o cititoare specială dumneavoastră. Cu multă prețuire și drag, Maria. 


INACTIV
Comentariu publicat de Ion Rodica Nicoleta pe Februarie 9, 2015 la 6:10pm

Inainte de apus, sufletul cauta linistea calda a noptilor blande, sperand in rasaritul ce va urma, adancindu-se in amintiri despre sine. Asta ati facut si dumneavoastra doamna Maria Giurgiu, cu un condei suflat cu aurul frunzelor de toamna, un tablou mirific pe care l-am putut deslusi cu privirea gandului. Prima pagina a romanului vietii de femeie adulta... un inceput bland si mirific. Felicitari! Mentionez parte din ultimul paragraf care mi-a atras atentia in mod special: " ascunsa in spatele valurilor adanci de nepatruns ale timpului viilor..." 

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->