Zile de naştere

------------
INGRID
VIAȚA CONTINUĂ -2

Trecuse ceva timp de când lucram în casa doamnei Paola , când mi-a sosit din țară vestea că soțul meu intentase divorț. Unul din copii venise pe acasă și din întâmplare a găsit în cutia poștală citația ce-mi era adresată. Eram citată pentru ultima înfățișare în procesul de divorț. Cum nu fusesem nici măcar anunțată, abia atunci am luat cunoștință de situație, fusesem declarată dispărută de la domiciliu, cu adresă necunoscută, deși de când plecasem trimiteam bani lunar pentru întreținere, datorii, plătisem taxele și altele în ciuda relațiilor dintre noi și el cunoștea unde mă aflu, știa și telefonul familiei unde mă aflam, mă și sunase acolo când avusese nevoie de bani. Vestea că el a intentat divorțul am resimțit-o ca pe o mare eliberare, nu aș fi mai acceptat o reîntoarcere la viața dinainte, mă temeam însă să nu-mi facă probleme la muncă, știind unde sunt. Atunci am decis să plec din acel loc și așa am făcut. Le-am comunicat copiiilor și alor mei că-s de acord cu divorțul și astfel am pus capăt acestui capitol din viața mea fără multe discuții și regrete.

Am găsit repede un alt loc de muncă, tot în Pescara. Orașul e frumos și faptul că în timpul liber aveam oportunitatea să mă bucur de îndrăgitele mele plimbări de-a lungul mării, mă recompensa pentru neajunsurile ce nu lipseau în această muncă . Făceam plimbări și prin alte cartiere ale orașului în compania prietenei mele Marcela și a altor românce pe care le cunoscusem între timp, unele dintre ele devenindu-mi bune prietene. Îmi plăcuseră casele cu terase mari, de unde se revărsau cascade de culori și strălucire din flori de toate culorile, ce cresc din abundență la Pescara, favorizate de clima blândă și adeseori umedă, pe balcoanele și în grădinile frumoase, bine întreținute ale pescaresilor.

Admirasem și vilele din Collie, Via Romană unde lucrasem înainte, pe toate străduțele pe care mă plimbasem avusesem ocazia să admir grădini minunate, luxuriante, cu arbori de magnolii cu florile mari albe și parfumate, portocali ce creșteau și pe marginea străzilor și mă încântau cu miresme și culori, lămâi, dafini, trandafiri de toate culorile, azalee, mușcate și alte minunate flori pe care doar scăldându-mi privirile în culorile și varietatea grațioasă a formelor lor, mlădiindu-se în adierile călduțe cu care briza le alinta cu grație, mă încântau nespus, mă făceau să surâd, fericită de a admira zilnic acel spectacol de frumusețe și miresme îmbătătoare al naturii. Îmi mai plăcea să vizitez magazinele frumoase, împreună cu prietenele, uneori și singură, era o petrecere plăcută a timpului liber, mai cu seamă în zilele când vremea era urâtă.

Uneori, cu ocazia unor sărbători în oraș, se organizau serbări, se dădeau concerte în aer liber, se ținea mercato, un târg mare cu toate tipurile de mărfuri, tarabele erau puse pe toate străzile. Aveam ocazia să văd acolo de toate: atât îmbrăcăminte realizată de firme particulare din mai multe zone ale Italiei, cât și mărfuri indiene, arabe, africane; un adevărat mozaic de tradiții, stiluri, culori, obiecte de artă artizanală, bijuterii realizate din cele mai variate materiale, unele adevărate capodopere, demne de admirat. Eu și amicele mele ne mai cumpăram câte ceva și atunci negociam până obțineam prețuri care ne conveneau.

Iarna, în februarie, e luna Carnavalului la Pescara și la Francavilla, localitate la ieșirea de sud a Pescarei; se organizează atunci carnaval cu măști și costume din epoci de mult apuse, cu defilări de caruri alegorice, cu personaje mascate în eroii din povești vechi, sau filme cum ar fi "Familia Adams", "Cenușăreasa" și alte personaje din basme și mituri străvechi sau din istorie. Un fel de defilare a unui nesfârșit cortegiu mitic, ce se perindă în acele fastuoase caruri alegorice, minunat împodobite, pe dinaintea privitorilor, împrăștiind diverse produse promoționale gratis în ritmuri vesele ale muzicii instrumentelor foarte diverse cântate de orchestre ce defilează în urma fiecărui car. E un spectacol frumos de văzut și de admirat acest carnaval. Sunt multe lucrurile care fac din Pescara un oraș frumos, marea însă era favorita mea. Îmi plăceau plimbările de-a lungul mării atât vara, când mergeam și la plajă, cât și iarna, când veneam să privesc agitația necontenită a infinitei mase de apă verde ce mă fascina și-mi copleșea sufletul cu măreția și imensitatea forțelor sale latente descătușate, de nestăvilit.

Munca pe care o făceam nu a fost deloc ușoară. Pe lângă un bătrân sau o bătrână deseori cu multe probleme de sănătate, adesea trebuia să fiu cu multă răbdare în confruntarea zilnică cu persoane din familie cu caractere mai dificile, mai capricioase, să reușesc să duc la bun sfârşit în cursul zilei nu doar sarcina pentru care fusesem angajată inițial, ci multe altele, care nici nu fuseseră puse în discuție, bineînțeles, salariul era singurul care nu se schimba. Munca era stresantă, obositoare și zilele și orele libere care mi se cuveneau erau vitale pentru a face față momentelor critice, stresului cotidian și a putea continua pe acest drum anevoios, care însă mi-a dat posibilitatea să mă refac în urma divorțului.

În final, când am terminat partajul, am pierdut aproape tot, apartament, lucruri realizate în 25 de ani de căsătorie, din care nu fusesem nici măcar un an fără un serviciu bine retribuit, deși avusesem trei copii, doar în timpul concediilor prenatale nu lucrasem, dar beneficiasem de drepturi legale și bani, ca oricine care a lucrat mereu. Nefiind destul de vexată cu șmecheriile care se pot face în justiție cu intervenții și pile, și fiind destul de naivă să cred că justiția se face drept și că legea e lege pentru toți, m-am trezit că am fost obligată să pun la partaj veniturile realizate după ce divorțul se terminase de mai bine de doi ani și ex-soțul meu se căsătorise legal cu cealaltă, imediat după. Nici probele că am trimis încontinuu acasă banii realizați înainte de divorț nu au contat, nici că după divorț eu mi-am schimbat numele și el s-a recăsătorit imediat . Probele erau toate clare, însă sunt ignorate probele când intervin relațiile și șpaga. Am învățat acest lucru pe propria-mi piele și nu-l voi uita. Am trecut și de această perioadă grea și am decis să nu mai privesc înapoi cu regrete, viața supune la teste și ne învață lecțiile ei adeseori cu duritate. Eu am trecut cu bine această nouă încercare, pentru că acceptasem deja când plecasem, că viața și propria sănătate valorează mai mult ca multe lucruri și eu, avându-le, am reușit să realizez alte lucruri muncind.

După ce am depășit problemele din trecut și după o lungă lipsă dintre ai mei cei dragi, copii, părinți și frați, am decis să vin acasă, să îmi reintegrez viața în țară, să-i organizez noul curs. Era necesară o pauză, se impunea. Mi-am cumpărat bilet de avion, mi-am încheiat conturile la locul de muncă, mi-am luat la revedere de la prietenii mei, mă simțeam fericită să mă întorc acasă și mă simțeam bine înlăuntrul meu, liniștită și liberă.

De Maria Giurgiu
------------

Vizualizări: 35

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de maria giurgiu pe Februarie 3, 2015 la 3:23pm

Vă mulțumesc  mult doamna Ion Rodica Nicoletap pentru popas pe pagina și tot blogul meu,pentru aprecierile foarte frumoase și aceste omagii neprețuite ce ați făcut scrierilor mele! Eu mă simt impresionată cu adevărat!Vă mulțumesc cu tot sufletul și cu mult drag!Maria.


INACTIV
Comentariu publicat de Ion Rodica Nicoleta pe Februarie 3, 2015 la 3:12pm

un roman de succes.. Aprecieri

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->