Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

          Jocuri de cuvinte - fântână

          Geografie lingvistică

          (postarea precedentă)

          Fântână

          Moto: Găsesc fântâna dumitale/ Un monument ce nu se-ntrece,/ Dar trebuia, spre-a fi deplină,/ Să scrii pe dânsa: apă rece.” [Unui poet (anume lui Alecsandri, care a scris „Fântâna Blanduziei"), de Alexandru Macedonski]

          Ne-am jucat cu cuvintele scriind despre apă (vezi „Jocuri de cuvinte – apa”), condiție a supraviețuirii omului, plantelor și animalelor. Fiu de țăran muscelean (vezi „Jocuri de cuvinte – Muscel”), am fost familiarizat cu fântânile din comună sau de pe câmp, cele din care beam apă fără să mă tem. Pe o parcelă din luncă era „Puțul lui Ghețaru”, după porecla bunicului matern Dumitru care l-a construit, deoarece stoca gheață în calupuri iarna într-un beci adânc, între paie, și o vindea vara. Meseria sa de bază era de dogar și primar (țărănist), cu rândul cu primarul liberal (bunicul patern, al cărui nume în port).

          Fântâna este acea construcție alcătuită dintr-o groapă cilindrică, cu pereții pietruiți, cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă a unui izvor și care servește la alimentarea curentă cu apă în mediul rural. I se mai zice și puț.

          DEX '09 (2009) precizează etimologia „lat. fontana”. Așadar, am moștenit cuvântul din latinul târziu fontāna, „izvor, fântână”, substantivare a adjectivului latin fontānus, „de izvor”, derivat din fons, „apă proaspătă, apă de izvor”, + -anus. Și în aromână există fãntãnã!

          Și fiindcă nici fons nu e de capul lui, provine dintr-o rădăcină protoindoeuropeană cognată cu sanscritul dhanvati - धन्वति, „curge, aleargă”, probabil *dʰenh₂- - „a curge”. Vom discuta mai multe la numele Danube, „Dunărea”.

          Pentru literați și istorici vezi „Quaesitum ad fontem solos deducere verpos” (Pentru a-i ghida doar pe cei tăiați împrejur la o fântână căutată [Juvenal, Satira XIV.104]).

          În diferite limbi se denumesc fântâna și puțul ca:

aka în letonă;

albir – البئر în arabă, biʾr - بئر în arabă, bir - بير în arabă marocană, bir în malteză, ‎bîr – بیر în kurdă, bêrim în kurdă, bîr în zazaki (din protosemiticul *biʾr-);

aljibe în spaniolă (din arabicul andaluz اَلْجُبّ, din arabicul clasic jubb - جُبّ, „rezervor, fântână”);

Bir - بير (puț, fântână)

beer - בְאֵר în ebraică;

bhāla - ভাল în bengali;

borhola în islandeză;

Borm în plautdietsch, Born în niederdeutsch (formă a lui Brunnen cu r-metateză), bron în neerlandeză, brønd (din vechiul norvegian brunnr) în daneză, brønn în norvegiană, brunem - ברונעם în idiș‎, brunn în norvegiană nynorsk și în suedeză, Brunnen (din medievalele germane brunne, brunno, din vechiul german *brunnō, din protogermanicul *brunnô, de unde și vechiul englez burna, vechiul norvegian brunnr), Brunnenschacht în germană, brunno în germană veche, brunnur în islandeză și în feroeză, Büörnstel în niederdeutsch, burna în engleză veche;

Ein Born (un puț)

bunar în albaneză, croată și bosniacă, bunar - бунар în bulgară și în sârbă, búnar - бунар în macedoneană, bùnār - бунар în sârbocroată (din turcicele otomane puñar, piñar - پیڭار, „fântână, izvor; cap de puț”, vezi turcicul pınar), pinar în turcă (din turcicele otomane târzii puŋar, pıŋar - پیڭار, din turcicul otoman buŋar - بوڭار, „fântână, izvor; cap de fântână”, din turcicul vechi anatolian bïŋar, „izvor”, din prototurcicul * bɨŋar);

buyi în afară;

cennāgi - ಚೆನ್ನಾಗಿ în kannada;

châh - چاه în persană‎;

cũng în vietnameză;

day în songhaï koyraboro senni;

ela în afară;

fãntãnã în aromână, fântână în română, fonäd în volapük, font în catalană, fontaine în franceză și în gallo, fontana în italiană, fonte în portugheză, fontein în afrikaans, fountain în engleză, ffynnon în velșă (vezi în final lista completă);

frea în griko, fréar - φρέαρ în greacă, phréar - φρέαρ în greacă antică;

fuaran în galică scoțiană;

gáivo în sami de nord;

hyiu – хуйу în urum;

ido - 井戸 în japoneză;

imiliaq, puilasuliaq în groenlandeză;

īnāra - ईनार în nepaleză;

jǐng - în chineză;

ǰrhor - ջրհոր în armeană;

k’argi - კარგი în gruzină;

kaev în estonă, kaivo în finlandeză (ambele din protofinicul *kaivo);

kalódzjež - калодзеж în bielorusă (din vechiul slavic de est kolodjazĭ - колодязь, din protoslavicul *koldędzь, „apă, izvor, groapă cu izvor”, „împrumutat” din protogermanicul *kaldingaz, din *kaldaz, „rece”, + * -ingaz sau * kaldijǭ);

kašna în cehă;

khūh - ਖੂਹ în pandsabi;

kiṇar - കിണർ, ūṟṟ - ഊറ്റ്, uṟava - ഉറവ în malaialam;

kisima în swahili;

kladasʾ - кладѧѕь în slavă veche, kladenec - кладенец în bulgară;

Kolodec - колодец (puț)

kolodec - колодец (din protoslavicul *koldьcь, din precedentul *koldędzь, de unde kolódezʹ коло́дезь, cu schimbarea sufixului) în rusă, kolódjaz' - колодязь), krinicja - криниця în ucraineană;

kūā̃ - कूआँ în hindi;

kuiy - куйы în nogaï (vezi kuyu în turcă);

kūpa - कूप în sanscrită;

Cuvântul fântână în diferite limbi

kút în maghiară;

kuyu în turcă (din turcicul otoman قیو [1], din vechile turcice anatoliene kuyug, kudıg, din prototurcicul *Kud-; posibilă legătură cu maghiarul kút), kuduk – кудук în chirghiză, tuvenă și iakută, kudug - қудуғ în shor, guýy în turcmenă, quyu în azeră (din prototurcicul *kud-), qoðoq - ҡоҙоҡ, qoyo - ҡойо în bașchiră, qudıq - құдық în cazahă, quduq în uzbecă, quduq - قۇدۇق‎ în uigură (toate în final din prototurcicul *Kud-);

lird în kotava;

mahusay în sebuano;

mənəč'ə - ምንጭ în amhară;

nam-saang - ນ້ຳສ້າງ, nam-böö - ນ້ຳບໍ່ în laoțiană;

naṉṟāka - நன்றாக în tamilă;

nuyyi - నుయ్యి, bāvi - బావి în telugu;

Kuyu (în turcă)

Quyu (în azeră)

onda'ibaan în odsibva;

patsoʼo în paiută de nord;

perigi, telaga, sumur în malai;

peti în sranan;

Pëtz în luxemburgheză, pits în normandă, poç, poč în friuliană, poço în portugheză, pöt în limburgheză, potz în occitană (provensală), pou în catalană, pou, putu, pozzu, puzzu în sardă, pous, poues în poitevin-saintongeais, pousse în valonă, pozo în galiciană și în spaniolă, pozu în asturiană, pozz în romagnolă, pozzo, puzzo în italiană, puët în flamandă orientală, puits în franceză (din anul 1165, din vechiul francez puiz, „fântână, izvor”, din latinul pŭtĕus), puiz în franceză veche, puñs în bretonă, puoz în romanșă, pus în albaneză, Püt în niederdeutsch (Münsterländisch), put în neerlandeză și în afrikaans, putee în novială, puteo în ido și în interlingua, puteus în latină, puto în esperanto, puts în aromână, Pütt în germană de jos (ehem, Vest Recklinghausen), putz, pu, pur, pusse, puiz, pouéz, pouiz în gallo, puț în română (din latinul puteus, „groapă, rezervor”, în final din protoindoeuropeanul *paw-, „a lovi”), puzzo în napolitană, puzzu în siciliană;

pigádi - πηγάδι în greacă;

rijiya în haussa;

saem - , umul - 우물 în coreană;

šand - шанд în mongolă;

sisima în shimaoré;

studenac - студенац în sârbă și în sârbocroată, studna în cehă, studňa în slovacă, studnia în poloneză, studnja - студня în bielorusă, studnja, studźeń în sorbă;

šulinys în lituaniană;

sumur în indoneziană;

tobar în irlandeză și în galică scoțiană (din vechiul irlandez topar);

twang:, ရေတွင်း re-twang: în burmai; တွ

vodnjak în slovenă;

vrt în cehă, vrtina în slovenă (formă postverbală de la vrtat, „a găuri, a fora”);

well în engleză și în engleză veche, welle în frízonă (fie din medievalul englez wellen, din vechile engleze willan, wyllan, wellan, „a fierbe; a izvorî cu forță”, fie din vechiul englez weallan, „a scoate bule; a țâșni, a curge”, din protovestgermanicul *wallijan, din protogermanicele *wallijaną, *wallaną);

xajing, chaning, csáning, hánig, hányik, csár, char în țigănească;

zdenac în croată, zdénac - зде́нац în sârbocroată (din protoslavicul *stъdenьcь);

ʾɑndoung - អណ្ដូង în kmeră;

ตะพัง, ตระพัง în thai.

          Recapitulând, să notăm că din latinescul fontana au derivat fãntãnã în aromână, fontana în asturiană, fantan - фантан în bielorusă, feunteun în bretonă, fontana în catalană, fontána în cehă, funtana în corsicană, fontane în friuliană, fontela în galiciană, Fontäne în germană, fontana în italiană, fontanna în poloneză, funtana în ladină, fontanas în lituaniană,

fontana - فُونْتانة în arabă, fontana - פוֹנתאנה în ebraică, fontaine în franceză veche, franceză medievală și franceză, fontein în neerlandeză și afrikaans, fontene în norvegiană, fountain în engleză, fontana în portugheză, fântână în română, funtauna în romanșă, fontan - фонтан în rusă, fantana, funtana în sardă, fontana în sârbocroată, funtana în siciliană, fontána în slovacă, hontana, fontana în spaniolă, fontän în suedeză, fontan - фонтан în ucraineană și ffynnon în velșă.

          Fântâna în viață și în (c)arte

          Moto: „Fântână cu apă/ Multiseculară/ Unii se adapă/ Alţii fac gargară.” (Fântâna cunoaşterii, de Corneliu Sofronie)

          Fântâna a intrat puternic în limbajul uman, inclusiv cu metafora „fântâna cunoașterii”, la care se referă epigramistul citat, din care se „adapă” fiecare după voința sa. „A căra apă la fântână” înseamnă a întreprinde o acțiune zadarnică, a depune o muncă inutilă, cam ca promisiunea aia de a aduce în țară 80 de miliarde de euro, reduși la 39, din care 15 împrumut.

          „A cădea din lac în puț” sau „a sări din lac în puț” înseamnă a da de un rău mai mare, fugind de alt rău, cam ca românii care schimbară PSD cu USR Plus PDL, la cererea inspectorului cât pe ce școlar. „A se simți precum câinele în fântână” înseamnă a te simți prost, cam cum se simt pensionarii cu Raluca sinistru al muncii...

          Că Raluca asta „a căzut ca pisica în fântână”, adică a ajuns într-un loc sau într-o situație care nu i se potrivește sau în care nu s-ar fi așteptat să ajungă după cum o caracteriza Orban. Iar Orbam ăsta e un „puț părăsit”, adică e persoană care consumă băuturi alcoolice fără să se îmbete.

          E și un joc de copii, „puț”, un joc care constă din construirea, din coceni de porumb suprapuși, a unui puț, potrivit joc pentru useristul ăla Ghinea, cu planul de reziliență. Băsescu știe că puț se numea și locașul fostelor noastre nave în care se depozitau lanțurile ancorelor. Adio nave, adio puțuri! Am rămas cu puțele goale!

          Să lăsăm politicienii, să revenim la fântâni, pomenite și de scriitori, precum Caragiale ( A mîncat băiatul cu poftă mare; i-a mulțumit gazdei și s-a aplecat la fîntînă să bea.), Creangă (De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lîngă o fîntînă cu ciutură.), Alecsandri („Culcă-te colea, lîngă fîntînă, la răcoare; și dormi într-una pînă dimineață.) sau marele Eminescu (Sara pe deal buciumul sună cu jale,/ Turmele-l urc’, stelele scapără-n cale,/ Apele plîng clar izvorînd în fîntîne/.....).

          Un rol aparte l-a jucat „Fântâna Blanduziei”, de Vasile Alecsandri. Scrisă la sfârșitul anului 1882 si începutul anului 1883 și reprezentată la 22 martie 1884, „Fântâna Blanduziei” e cea mai izbutită lucrare dramatică a lui Vasile Alecsandri.

          Alecsandri a dedicat această piesă în versuri fratelui său, Iancu: „Iubitului meu frate, locotenent-colonel Iancu Alecsandri, fost agent diplomatic al României la Paris, dedic această piesă", scrie site-ul www.vasilealecsandri.eu.

          Acţiunea se petrece în timpul împăratului August, 10 ani î.Hr., în vecinătatea oraşului Tibur din Latium, nu departe de Roma, unde se afla Fântâna Blanduziei, renumită pentru puterile ei miraculoase.

          Se spunea că orice tânără care îşi oglindea chipul în apa ei limpede îşi putea afla ursitul. Frumoasa Getta, sclava bogatului Scaur, i-a cerut fântânii această favoare, iar destinul i l-a adus în preajmă pe Gallus, sclavul poetului Horaţiu.

          Cei doi tineri se îndrăgostesc pe loc, iar după plecarea lui Gallus, Getta rămâne visătoare şi fericită lângă fântână. Aşa o găseşte bătrânul poet Horaţiu, care, impresionat de frumuseţea tinerei, este cucerit de admiraţia pe care aceasta o are pentru harul lui poetic şi se îndrăgosteşte de ea.

          Poetul confundă admiraţia tinerei sclave cu dragostea, dar se va trezi la realitate după o vreme şi le va acorda libertatea mult dorită celor doi tineri îndrăgostiţi Realitatea vieții se impune repede.

          „Fântâna Blanduziei” e un crâmpei de umanitate și.... gata, ne oprim, că luăm pâinea, noi cititorii, ascultătorii și privitorii, de la gura criticilor, chiar acum în scârbavnica pandemie. Mai bine vă invităm la teatru radiofonic., (la adresa web https://www.youtube.com/watch?v=L_nndvzRqIc).

          Fântâna a pătruns și în heraldică. Comuna Salonnes (de la Meuse) din departamentul Moselle, din nord-estul Franței are stema prezentată, în partea de jos, pe fond albastru fiind o fântână de argint

Stemă cu o fântână

          Toponimie și nume de familie

          Moto: „Dacă apa din fântână/ S-ar preface-n vin Cotnar,/ Aş lăsa limba română/ Şi m-aş face Fântânar.” (Profesorului său de limba română pe care îl chema Fântânaru, de Păstorel Teodoreanu)

          Cuvântul a pătruns și în toponimie. Fântâna Mare sau Bașpunar este singurul sat din Dobrogea, în comuna Ciucurova din județul Tulcea, locuit în totalitate de etnici turci. Satul își datorează existența unui izvor de la care localnicii și animalele se alimentează cu apă.

          Nici în comunism și nici după anii ’90, autoritățile nu s-au ocupat să tragă niscaiva apă curentă, ignorând chinul oamenilor, nevoiți să trăiască mai rău ca în evul mediu. În ultimii ani a fost un proiect, însă a picat după ce a fost ales primar un candidat PNL. Ca să vedeți că nu ne putem despărți de politicienii cu reziliența! Ponta voia geamie la București!

          Încremenit parcă la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Imperiul Otoman a părăsit meleagurile Dobrogei, satul Bașpunar te atrage prin aspectul oriental. Cea mai înaltă clădire, din așezarea înconjurată de dealuri calcaroase, este geamia din centru, cu un minaret alb. În fața ei, o cișmea amenajată de guvernul turc, având o cupolă de culoare turcoaz care strălucește de la depărtare.

          Cișmeaua a fost reconstruită, recent, pe izvorul satului, cu trei robineți din care apa de izvor curge întruna, pentru localnici. Separat, apa se revarsă și într-un jgheab așezat pe lungimea gardului geamiei și din care se adapă animalele și păsările din sat.

Aici trăiesc peste 360 de turci, 60 dintre ei fiind copii cu vârste între 1 și 16 ani. Cu mici excepții, casele sunt mici, din chirpici, înconjurate de garduri din piatră, cu mici grădini și cuptor în curte. Și, în contrast total cu aspectul oriental al micii așezări, nu există gospodărie în care să nu vezi mănunchiuri uriașe de bidoane din plastic. Sunt ustensilele cu care, zi de zi, dintotdeauna, oamenii se duc la cișmea după apă. Trăim ca în epoca de piatră? De asta câștigarăm Dobrogea? La Mamaia șampanie cu roaba și la Fântâna Mare apă cu bidonul? Femeile să spele tot în copaie? Fuseși pe acolo, Raluca? Fuseși pe acolo, Olguța?

          Mai există comune Fântâna Mare în județele Suceava și Constanța, iar una, tot Fântâna Mare (în ucraineană Великий Фонтан - Velîkîi Fontan) tocmai în raionul Bârzula, regiunea Odesa, din Ucraina, formată din satele Fântâna Mare (reședința), Fântâna Mică, Ghidirim și Mîkolaivka Perșa.

Stema comunei Fântâna Mare, județul Suceava

          Concluziile le trageți singuri asupra originii numelui din Ucraina dacă arătăm componența lingvistică a comunei Fântâna Mare (ucraineană 50,25%, română 32,98%, ei zic moldovenească, rusă 16,12%, cu alte limbi 0,23%) și că este lângă Republica Moldova.

Poziția comunei Fântâna Mare, Ucraina

          Numele Fântâna este atribuit multor entități geografice: Fântâna (sat, Hunedoara), Fântâna (comună, Brașov), Fântâna Babii (sat, Mureș), Fântâna Blănarului (sat, Vaslui), Fântâna Brazilor (sat, Harghita), Fântâna Domnească (sat, Mehedinți) și Fântâna Oilor (sat, Tulcea).

          Numele Fântânele îl au multe localități din județele din România: Fântânele (Alba), Fântânele (Arad), Fântânele (Hemeiuș) și Fântânele (Motoșeni) în Bacău, Fântânele (Bistrița-Năsăud), Fântânele (Mărgăritești), și Fântânele (Năeni) în Buzău, Fântânele (Constanța), Fântânele (Dâmbovița), Fântânele (Radovan) și Fântânele (Teslui) în Dolj, Fântânele (Galați), Fântânele (Gorj), Fântânele (Andrieșeni) și Fântânele (Iași), Fântânele (Maramureș), Fântânele (Mureș), Fântânele (Prahova), Fântânele și Fântânele-Rus (Sălaj), Fântânele (Sibiu), Fântânele (Suceava), Fântânele (Teleorman), Fântânele (Vaslui), Piatra Fântânele (Bistrița-Năsăud) și Fântânele (stațiune, în Cluj). Există râurile Fântânele și Fântâna.

          Toate țările au asemenea toponime, noi exemplificîndu-vă cu toponimele franceze pe care le-am studiat în Franța (vezi „Călătorii geodezice - Toponimia franceză”): Beaulieu-les-Fontaines (departamentul Oise), Bierry-les-Belles-Fontaines (dep. Yonne), Cailloux-sur-Fontaines (dep. Rhône), Druyes-les-Belles-Fontaines (dep. Yonne), Fontaine (dep. Aube), Fontaine (dep. Isère), Fontaine (dep. Territoire de Belfort), Fontaine-au-Bois (dep. Nord), Fontaine-au-Pire (dep. Nord), Fontaine-Bellenger (dep. Eure), Fontaine-Bonneleau (Oise), Fontaine-Chaalis (dep. Oise), Fontaine-Chalendray (dep. Charente-Maritime), Fontaine-Couverte (dep. Mayenne), Fontaine-de-Vaucluse (dep. Vaucluse), Fontaine de Vaucluse (izvor în dep. Vaucluse), Fontaine-Denis-Nuisy (dep. Marne), Fontaine-en-Bray (dep. Seine-Maritime), Fontaine-en-Dormois (dep. Marne), Fontaine-Étoupefour (dep. Calvados), Fontaine-Fourches (dep. Seine-et-Marne), Fontaine-Française (dep. Côte-d'Or), Fontaine, Arkansas (SUA).

          Puteți căuta și domniile voastre pe web, introducând cuvântul tradus în limba respectivă, cu prima literă majusculă și completat cu cuvântul wikipedia, de exemplu „Fontana wikipedia” (https://en.wikipedia.org/wiki/Fontana). Succes!

          Am lăsat mai la urmă Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, nu din Bucovina de Nord, cum scriu unii, că Bucovina e una singură! Comună a României Mari, ocupată de ruși, i s-a schimbat numele în Біла Криниця - Bila Krînîțea în ucraineană, Белая Криница - Belaia Krinița în rusă. Acum este sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), în comuna Volcineț.

Bucovina (cu roșu)

Fântâna Albă

          Istoria consemnează masacrul de la Fântâna Albă, de la 1 aprilie 1941, unde între 2000 și 4000 de români au fost uciși de către trupele sovietice când încercau să treacă noua graniță impusă prin ultimatum de ocupantul URSS în România.

          Deși, potrivit unor date, desigur false, nu ar fi fost omorâți mai mult de 48 de civili, martorii locali au povestit despre un număr de victime mult mai mare, susținând că supraviețuitorii au fost torturați, executați sau îngropați de vii în morminte. Alți supraviețuitori au fost luați pentru a fi torturați și uciși de către NKVD, poliția secretă sovietică.

          Și numele de familie pot fi legate de fântână sau puț (Fântână, Fântânaru, Puțeanu, Puțaru etc.). Toți ați auzit de Jean de La Fontaine (1621-1695), poet, dramaturg și prozator francez, cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale. Și tot așa în toate limbile.

          Săpători în cuvinte, ați auzit de a epuiza, epuizare, epuizant, inepuizabil și știți ce înseamnă. Dar nu știți legătura dintre epuizare și puț! A epuiza e moștenit din francezul épuiser, format din é- +‎ puiser, „a trage (de exemplu, apă dintr-o fântână), a lua apă”, moștenit din puits, „puț”, acesta din vechiul francez puis, „puț”, moștenit din latinul puteus, după cum am scris mai sus. Așa că francezii, obosind scoțând apă din puț la greu, au creat épuiser, „a epuiza”, iar de la el épuisant, „epuizant”, épuisement, „epuizare”, inépuisable, „inepuizabil”. Bravo lor!

Femme puisant de l’eau (Femeie care scoate apă)

          Ba au mai creat din vechiul francez puis, „puț”, și puiser, „a lua sau a scoate apă (din puț)”, plus puisard bazin”, și puisatier „fântânar, săpător de fântâni”. Și uite că de aici nu ne-am inspitrat! Am extins și noi și alții cuvântul puț la puțul ancorei, puț de mină, puț de infiltrare, puț fără fund și ce mai știți!

          Fontana di Trevi

          Moto 1: „Oh, Roma! țara mea! Oraș al sufletului!” (Lord Byron)

          Moto 2: „Da, am ajuns în sfârșit în această Capitală a Lumii! Acum văd că toate visele tinereții mele prind viață.” (Goethe)

          Fontana di Trevi este cea mai cunoscută și probabil cea mai frumoasă fântână arteziană veche din Roma. Acest monument impresionant domină micuța piață Trevi situată in cartierul Quirinale. Fontana di Trevi se află la capătul unui apeduct construit în anul 19 î.Hr. ce se numește Aqua Virgo.

          Pe când noi mai avem case cu wc-urile în curte și în grădină în secolul al XXI-lea, când milionarii au fose în proprietățile din jurul capitalei, neconectați la vreun apeduct sau la conductele de apă! Acest apeduct din Roma aduce apa de la izvoarele Salone (aproximativ 20 km depărtare de Roma) și aprovizionează fântânile din centrul istoric al Romei cu apă.

Fontana di Trevi

          Puteți vedea pe acolo și câteva statui, pe care neomarxiștii încă nu le-au contestat, dar nu e târziu! Statuia din dreapta lui Neptun reprezintă abundența, iar cea din stânga reprezintă sănătatea perfectă. Deasupra sculpturilor se găsesc basoreliefuri, unul din ele înfățișând-o pe Agripa, fata după care a fost denumit apeductul.

          Acum vă invit să-l ascultați pe Claudio Villa cu Fontana di Trevi (https://www.youtube.com/watch?v=_R82eD1gUfY). Îmi amintesc că am văzut-o în multe filme, unul din ele fiind În genunchi mă întorc la tine (ritornero in ginochio da te) cu Giani Morandi. E fântâna în care îndrăgostiții aruncă bani ca dragostea să dăinuie, iar turiștii ca să revină acolo. Am scris și eu despre asta (vezi „Femeile”), ceva despre sexul ăla frumos (https://lenusa.ning.com/profiles/blogs/femeile).

          Știu, sexul frumos și cei care nu-l respectă precis nu au citit despre epitetele și metaforele constatate [...Drăgăstoase. Fermecătoare (dacă le cazi în braţe şi nu le cazi în gheare). Cuminţi (te scot din minţi). Tot cuminţi (îşi ţin jurnalul). Libertine (ţin calendarul). Unele cred că nu există magie. Altele cred că totul e magie. Înţelepte (nu spun ce ştiu). Naive (nu ştiu ce spun). Visătoare (aruncă monede in fântâni arteziene). Realiste (le pescuiesc de-acolo)...].

          Fântâni arteziene muzicale

          Moto: „Nu aştepta să-ţi fie sete ca să începi să sapi o fântână.” (aforism de Dumitru Delcă, 2016)

          În secolul al XXI-lea s-a trecut la fântâni arteziene muzicale. Cea mai mare fântână arteziană muzicală din lume este în emiratul Dubai (https://www.youtube.com/watch?v=bvtq7WDn1WY).

Și ca să fim și noi în top, să nu se mai confunde Bucureștiul cu Budapesta, hop și România în top cu Fântânile Unirii, cărora le puteți afla povestea, care să reprezinte România (https://www.youtube.com/watch?v=qrQv9V03f6M) și să transmită un mesaj.

          Făcu Firea ce făcu, cu banii noștri, dar realiză Simfonia Apei, adică (https://www.youtube.com/watch?v=Bz3A_ewqku0) Fountain Show Bucharest , de care se minunează lumea. Sunt curios ce va face nețesălatul Nicușor în acest an, cel botezat de mine „cânepa-dracului” (vezi „Jocuri de cuvite – cânepă” pentru detalii).

Las Vegas

          Pentru comparație, vedeți fântâna magică din Barcelona (Magic Fountain of Montjuïc Viva la Vida, „Trăiască viața”, la adresa https://www.youtube.com/watch?v=8jqrKK_93ew. Sărind oceanul, ajungeți la Tiesto, Bellagio Fountains, Las Vegas (https://www.youtube.com/watch?v=iNQpcDuE6e4), iar cu ajutorul unor turiști ruși în Cipru, la шоу Танцующие фонтаны (https://www.youtube.com/watch?v=Qj7niBdNlAQ), la Protaras (Протарас), din 2019.

          În loc de concluzii

          Moto: „Avocaţii şi cu juzii/ Au dezbateri furtunoase./ Cei din urmă trag concluzii,/ Pe când primii trag foloase.” (La tribunal, de Sorin Beiu, din Urmaşii lui Cincinat, 2004)

          Apa, fântâna sau puțul de apă sunt etape importante în civilizația omenirii, care vor fi reluate la sosirea pe Marte. Concluziile le trage fiecare, în funcție de locul unde a luat cunoștință de prima sursă de apă, de prima fântână și de primul puț, de primul robinet pentru apă sau de primul magazin cu apă (chioară) îmbuteliată, cu prima pictură despre apă, fântână sau puț.

          Eu mă opresc la poezia Fântânile a unui titan al literaturii române, Lucian Blaga (1895-1961), eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român din Lancrăm (Sibiu), dar condamnat de comuniști. Că de la această poezie postată de Iunia Pallady pentru „romantici” mi-a venit ideea scrierii despre fântână!

          Fântânile

          de Lucian Blaga

Sapă, frate, sapă, sapă,

până când vei da de apă.

Ctitor fii fântânilor, ce

gura, inima ne-adapă.

Prinde tu-n adânc izvoare -

de sub strat stihie blândă.

Și se-aleagă din argilă

ochiuri lucii, de izbândă.

Călători cu turme - vie

să se-aplece, să se mire

de atâta adâncime

și de basmele din fire.

Să se curme-n piept cuvântul,

când s-arată că pământul

stele și-năuntru are -

nu numai deasupra-n zare.

Ostenește-te-n amiază

să aduni răsplata dreaptă.

O priveliște de noapte

negrăita te așteaptă.

Zodii sunt și jos subt țară,

fă-le numai să răsară.

Sapă numai, sapă, sapă,

până dai de stele-n apă.

          Însoțim poezia de câteva picturi referitoare la temă, vorbele fiind de prisos pentru noi, privitorii amatori de frumos.

Nicolae Grigorescu, Țărăncuțe (de la fântână)

Mihai Criste, Fântână

Femmes au puits (femei la puț, de Paul Signac)

          Iubitori sau nu de fântâni, să fiți iubiți!

          (continuare)

          NC

nitu.constantin@yahoo.co

constantin.nitu@g.unibuc.ro

Vizualizări: 74

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->