Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Jocuri de cuvinte – foame (pamflet)

        Geografie lingvistică

        (postarea precedentă)

        Foame

        Moto: „Exagerează, constatăm,/ Şi de la adevăr se-abate:/ De foame, ce e drept, răbdăm,/ Dar frig avem pe săturate!” („Presa despre frig şi foame”, de George Petrone, din „Pledoarie pentru epigramă”, 2007)

        Să nu spuneți că nu v-a fost niciodată frig sau foame, foame de mâncare, foame de carte, foame de iubire și de ce mai vreți. Luând cazul mâncării, este acea stare funcțională periodică a organismului care se manifestă „rebel” prin senzația nevoii de a mânca.

        MDA2 (2010) precizează etimologia: „E: ml fames, -is”. Așadar, l-am moștenit din latinul medieval famēs, acesta moștenit din protoindoeuropeanul *dʰH-, „a dispărea”. Comparați cu galicianul fame, francezul faim, italianul fame, portughezul fome, dalmațianul fum și romanșul fom. Dezvoltarea fonetică românească e diferită în acest caz, cu diftongul -oa- rezultând normal din latinescul-o-.

        În diferite limbi foamei i se spune:

Cuvântul foame în diferite limbi

        Foamea în (c)arte

       Moto 1: „Etiam stultis acuit ingenium fames.” („Foamea le dezvoltă talentul chiar și proștilor”, Phaedrus, Fabulae Appendix)

        Moto 2: „Rezistă-n România/ Gândindu-se la poame/ Chircit frumos de foame/ Un om la Hamangia.” („Campionul rezistenţei”, de Petru Băneşti, din „Cuget, deci exist, dar nu mai rezist”, 2005)

Gânditorul de la Hamangia

        Ne tot bat la cap unii că la noi „nu e productivitate mare” și nu se pot mări salariile, mai ales salariul minim pe economie. Da, oameni buni, e ușor de observat că mijloacele de producție s-au perfecționat continuu, de la plugul de lemn s-a ajuns la agricultură mecanizată, la combina supercibernetizată, ba chiar la mâncarea obținută în eprubetă și la recoltele în sere, pe niveluri suprapuse, ca prin Olanda.

        Oare diferă uneltele la noi de cele din Franța, de exemplu? Sunt alți roboți la noi, diferiți de roboții de la fabricile Renault din Franța sau din Maroc? Nu aceleași utilaje se folosesc la supermarcheturile Cora sau Kaufland, fie din Franța, fie din Germania?

        Puteți citi întregul articol, îl pueți descărca și împrăștia, la Adresa:

Jocuri%20de%20cuvinte%20-%20foame.pdf

        Dacă vă e foame sau nu, să fiți iubiți! Că scriu degeaba!

        (continuare)

        Nițu Constantin

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte; 2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc http://webdidacticanova.blogspot.ro/ https://lenusa.ning.com/profiles/blog/listuser=2xbgg4a2kinp8  nitu.constantin@yahoo.com constantin.nitu@g.unibuc.ro

Vizualizări: 127

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Februarie 16, 2021 la 8:47am

Uauuu! Mi-e sete!

Și mie nu mi s-a dat voie să scriu trei pagini...

Așa acrie în horoscop!

https://nituconstantin.wordpress.com/2020/11/17/jocuri-de-cuvinte-horoscop/


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Februarie 15, 2021 la 8:15pm


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Februarie 15, 2021 la 8:13pm


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Februarie 15, 2021 la 8:03pm

BULIMÍE s. f. Stare patologică manifestată prin foame excesivă, continuă. – Din fr. boulimie.

ANOREXÍE s. f. Lipsă a poftei de mâncare întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc; inapetență. ◊ Anorexie mintală = repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare. – Din fr. anorexie.


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Februarie 15, 2021 la 7:55pm

a fi rupt în coș de foame expr. (reg.) a fi foarte flămând.

 

a-și înșela / a-și păcăli foamea expr. a mânca frugal.

 

circul foamei expr. (pub.) denumire generică dată complexelor comerciale agroalimentare construite în epoca ceaușistă.

 

foame-n gât expr. (intl.) individ foarte sărac.

 

admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Februarie 15, 2021 la 7:39pm

FOAME subst. 1. – olt. (16 B I 150); – boier (Am); – diac (Cat); – moșn. (16 B I 150); – Negoiță (RI X 274); – Negrilă, pren. (RI X 274). 2. Foameș t (16 B VI 257). 3. Foamete, D. olt. (Sd VI 493). 4. *Fomea < Cîmpul Fomii (într-un act vechi); Fomești s. (Ind 14-16 B). 5. Fómet/e (Ard); -ești s, (Sd XVI); -escu V. (T-Jiu). 6. Fometi, Ursu, mold. (RI XI 315). 7. Fomecĭu, C. (IspVI1).

AURI SACRA FAMES! (lat.) blestemata foame de aur! – Vergiliu, „Eneida”, III, 56. Mobilul pentru care regele Traciei, Polimnestor, l-a ucis pe Polidor, fiul lui Priam, ce-i fusese încredințat împreună cu aurul Troiei. Setea de avere, care împinge la ticăloșii.

 

MALESUADA FAMES (lat.) foamea care îndeamnă la rele – Vergiliu, „Eneida”, VI, 276. Unul dintre spectrele hidoase pe care le întâlnește Enea la intrarea în Infern.


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Februarie 15, 2021 la 7:37pm

...

foáme s. f. – 1. Nevoia de a mînca. – 2. Dorință nestăvilită, poftă, lăcomie. – Mr. foame, istr. fome. Lat. fames (Pușcariu 630; Candrea-Dens., 622; REW 3178; DAR). cf. it. fame, fr. faim, sp. hambre, port. fome. Rezultatul oa (în loc de a, care ar fi normal) a dat naștere multor discuții. Densusianu, Hlr., 72, semnala că port. nu poate servi drept referință pentru rom., dar cf. vegl. fum, engad.lomb. fom (Schuchardt, Vok., I, 169), și schimbarea identică a lui natare › it. notare, rom. (în)nota, corvoadă < corvadă, și probabil doară < dară, și în sens contrar afară < ad foras, sfărma < *exformare. 

S-a explicat schimbarea de timbru prin influența labialei (Tiktin; DAR); prin încrucișarea cu fŏmes (Philippide, Principii, 40; Densusianu, Hlr., 72; Pușcariu 630; Candrea-Dens., 622), sau prin influența unei forme atone, ca fometos <  *fămetos, unde schimbarea de timbru ar fi posibilă; însă autorii care susțin această influență (Graur, BL, III, 49; Rosetti, I, 57) sînt aceeași care resping, pe bună dreptate, posibilitatea unei influențe a formelor secundare, ca frăsinet de la frasin sau beată de la beat (Graur, BL, V, 119).

Prezența lui foamete, s. f. (foame; penurie, sărăcie, lipsă de alimente) alături de foame demonstrează că este vorba de un cuvînt imparisilabic, cum sînt cap-capete, noră-nurori, oaspete-oaspeți, etc. Fames nu putea duce la acest dublu rezultat (DAR consideră greșit că foamete provine de la foame, ca foamene, formă extrem de îndoielnică). Este posibil, prin urmare, ca fames să se fi încrucișat în lat. pop. cu fomes, fomitem „materie inflamabilă” (de la foveo, „a ocroti”), cf. Pușcariu 631; Candrea-Dens., 623, datorită unui paralelism cu esca „aliment” și iască. Der. fometos, adj. (flămînd); înfometat, adj. (flămînd), creație artificială a lui Delavrancea; înfometa, vb. (a face ca alții să sufere de foame).

...


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Februarie 15, 2021 la 7:25pm

... foame de lup...

Foame de lup


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Februarie 15, 2021 la 7:23pm

Mi-e foame de zâmbete sincere, de îmbrățișări calde, de oameni calzi. Mi-e sete de iubire


Atunci când asfințește soarele, iar eu îmi șterg machiajul, mă dezbrac de toate grijile cotidiene. Atunci mă simt singură.

Atât de singură încât aș vrea să țip. Interiorul meu găzduiește o durere insuportabilă, pe care aș vrea să o distrug. Simt cum golul sufletesc se transformă într-o prăpastie adâncă și neagră, iar eu nu am scăpare. Zâmbetul îmi este înlocuit cu câteva lacrimi amare și reci.

Nu-mi este frică de singurătate. Îmi este frică de oameni și de zâmbetele lor. Trăiesc într-o lume unde oamenii se dau cine nu sunt și sunt gata să  mă înjunghie pe la spate.

Mă sperie cuvântul „Te iubesc”, deoarece nu mai transmite nimic, este gol și fără emoții. Iubirea  în ziua de azi se rezumă doar la câteva mesaje de dragoste copiate de pe internet și la o aventură de câteva zile. Mulți își creează iluzii, se mint că sunt iubiți. Într-o zi realizează că au trăit într-o minciună cruntă. Unii devin mai puternici, alții mai slabi.

Nu mai am încredere în oameni.

Nu că nu aș avea încredere în mine. Doar că nu pot crede în cel care se folosește de bunătatea și iubirea mea. Nu mai umblu cu sufletul dezgolit, am ales să-l transform într-un templu. Fiindcă într-un templu nu intră oricine.

Sunt atât de flămândă. Mi-e foame de zâmbete sincere, de îmbrățișări calde, de oameni calzi.

Mi-e sete de iubire. Îi vreau înapoi pe acei oameni de altădată care știau să fie intimi, care nu-și defilau interiorul în fața societății. Avem foarte multe suflete goale, pentru că mulți oameni sunt ca o carte deschisă, pe care o poți răsfoi oricând și oriunde.

Cu drag, Mary!


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Februarie 15, 2021 la 7:21pm

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->