Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

          Jocuri de cuvinte priceasnă

          Geografie lingvistică

          (Jocuri de cuvinte - miel)

          Priceasnă

          Moto: „Paştele este demonstraţia pe care ne-o face Dumnezeu că viaţa este esenţial spirituală şi nesfârşită.” (Charles M. Crowe)

          Suntem în postul Paștelui (vezi „Jocuri de cuvinte - Paștele”), e timpul pricesnelor. O priceasnă este o cântare interpretată în bisericile ortodoxe la slujba liturghiei în timp ce se împărtășește preotul sau un credincios de vază.

          După MDA2 (2010) etimologia este „E: slv причєастън”, după DEX '09 (2009) „Din sl. prĕčĩstĩna”, iar după D.Religios (1994) „Din sl. priceastĭn”. Corect este că l-am moștenit din vechiul slavonic bisericesc prěčĭstĭna - прѣчьстьна, femininul lui prěčĭstĭnŭ - прѣчьстьнъ, din čĭstĭ - чьсть, „onoare”, din protoslavicul *čьstь, „onoare; respect”, acesta din protoindoeuropeanul *(s)kʷit-tis, la rândul său cognat cu sanscritul cítti - चित्ति, „gândire, înțelegere”, ”) și cu avestanul cisti, conștiință”.

          Specifică ortodoxiei și greco-catolicismului, se traduce ca Ymnos – Υμνος în greacă, Khimn – Химн în bulgară, Gimn – Гимн în rusă, Himna – Химна în sârbă, Himn – Гімн în ucraineană etc.

          Priceasna în (c)arte

          Moto: „Nu te abandona disperării. Noi suntem oamenii Paștelui iar cântecul nostru este aleluia.” (Papa Ioan Paul al II-lea)

          Recapitulând, priceasna este o cântare executată la slujba liturghiei ortodoxe și greco-catolice, cu sau fără voia useriștilor neomarxiști, în timpul împărtășirii preotului sau, prin generalizare, a credincioșilor. Mai poartă numele de cântare mănăstirească.

          Pricesnele sunt cântate cu precădere în bisericile parohiale de către credincioși, iar în ultimul timp au devenit parte a repertoriului multor artiști populari consacrați care au depus eforturi considerabile pentru culegerea, adaptarea și păstrarea lor, mai ales pe vreme de pandemie.

          Textele pricesnelor mai vechi provin din poezii populare cu autori anonimi, iar ale celor mai noi din poezii religioase cărora, de regulă, li se cunosc autorii.

          Cum „vorba lungă e sărăcia omului”, enumerăm câteva titluri de pricesne cunoscute, dumneavoastră putând căuta multe altele cu sfântul metacăutător (browser) Google. Că doar nu vă lasă în urmă Eba și (e)Vanghel(i)e!

          Vă recomandăm:

Pentru Tine, Doamne... (autor anonim);

Pe Tine Te lăudăm (autor anonim);

La ușa milostivirii (versuri Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, cântă Părintele Ovidiu-Ciprian Marțiș);

Un cântec preadulce (versuri Iosif Trifa)

Veniți creștini la rugăciune (muzica Marci Costa, interpret Mariana Anghel);

Maică pururea Fecioară;

Ce folos (versuri Traian Dorz, orchestrație Sergiu Tuhutiu, interpret Paula Seling);

A bătut la ușa ta cineva (interpret Mirela Mănescu Felea);

Cruce Sfântă părăsită (interpret Paula Seling);

Tainica grădină (Priceasna lacrimilor);

Sub o salcie pletoasă (interpret Vlăduța Lupău);

Jos, sub crucea răsturnată (interpret Lenuța Filipoi);

Iisuse-al meu, prieten drag (interpret Marius Ciprian Pop);

Lacrimi mari îmi curg pe față (interpret Alexandra Chira);

Mamă, știi tu oare, mamă, datoria ta? (interpret Laura Lungu);

Blândul Păstor (versuri Traian Dorz, interpretează Pr. Mircea Uță și corala Sanctus Ambrosius);

Privește-ți sufletul, creștine! (interpret Cristina Crăciun);

Pentru filosofia versurilor, vă recomadăm aici și Învață de la toate (interpret Adriana Ausch, versuri autor neelucidat, din lirica norvegiană sau posibil Traian Dorz).

          Unii interpreți au colecții de pricesne în youtube. Noi vă recomandăm:

CONCERT DE PRICESNE (Pr: MARIUS CIPRIAN POP);

CONCERT DE PRICESNE (PAULA SELING);

CONCERT DE PRICESNE „Din suflet de creștin” – ediția a XIII-a (II).

          Tuturor creștinilor care au sărbătorit sau vor sărbători Paștele „să fiți iubiți!”

          Tuturor creștinilor și necreștinilor: „Să aveți sănătate și liniște în suflete!”

         Aveți fișierul în format pdf:

Jocuri%20de%20cuvinte%20-%20Priceasn%C4%83.pdf

NC

Vizualizări: 163

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:39pm

admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:35pm


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:34pm


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:33pm

00:00 Nu-i singur Iuda vinovat
08:00 Era odată o tainică Gradină
11:16 Plânge Măicuța la Cruce
13:58 Vei veni, Iisuse


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:31pm


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:30pm

Colaj Pricesne postul paștelui Pr. Marian Mărcuș


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:29pm

Preot Marian Mărcuş - Cântări și Pricesne de Paști


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:28pm


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:25pm

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la cea de-a noua ediţie a Festivalului de pricesne „Blândul Păstor”, organizat de Parohia Apărătorii Patriei II – „Sfântul Ierarh Ambrozie”, Protopopiatul Sector IV Capitală, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, duminică, 26 mai 2019.

Dragi concurenți și interpreți,
Stimați participanți,

Hristos a înviat!

Este al nouălea an în care Parohia Apărătorii Patriei II – „Sfântul Ierarh Ambrozie” din București organizează Festivalul de pricesne „Blândul Păstor”.

Această lucrare pastorală și misionară a parohiei așezată sub semnul Anului Omagial al Satului românesc pune în valoare priceasna ca manifestare a creației religioase populare românești.

Din acest motiv, considerăm fericită alegerea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” – un loc cu o încărcătură culturală, dar și spirituală deosebită, ca spațiu de desfășurare a ediției din acest an a Festivalului.

„Pentru istoria noastră ‒ aprecia etnograful şi sociologul Ernest Bernea (1905-1990) ‒, satul românesc tradiţional a fost microcosmosul material şi spiritual care a constituit fundamentul existenţial al naţiunii […]. Realitatea tradiţională comunitară a definit şi manifestat un mod propriu românesc de a fi, care e specific şi general uman totodată”[1].

Satul românesc, păstrător fidel al tradiţiei bisericești și al culturii naţionale, a fost de-a lungul timpului spaţiul în care s-au dezvoltat și s-au desăvârșit valorile spirituale, culturale și morale ale neamului.

În satele românești care au păstrat credința ortodoxă, pricesnele nu au lipsit dintre cântările care însoțeau Sfânta Liturghie. Sătenii evlavioși au înțeles că acestea sunt împreună-rugăciune de mulțumire lui Dumnezeu și împreună-cântare de biruință cu părintele lor din altar.

Fiind cântate mai ales la momentul Chinonicului, ele au de cele mai multe ori în mijloc pe Maica Precistă – cea mult iubită de toți românii, de unde și denumirea de „pricesne”.

Priceasna este deopotrivă rugăciune și cântare în cuvinte simple, amintind de cântecul doinit la șezătorile satului, dar evocând aceleași înțelesuri profunde ale credinței ortodoxe mărturisite în această tindă a raiului.

Aceste rugăciuni doinite sunt parte a stăruinței din toată vremea a creştinilor ortodocşi din satele și târgurile românești, de a mărturisi pe Domnul Iisus Hristos și bucuria de a rămâne uniți cu El, în istorie și în eternitate.

Urăm tuturor concurenților la acest Festival să exprime nu numai virtuozitate interpretativă, cât mai ales să se facă curajoși purtători și promotori, prin versuri și cânt, ai celor mai profunde valori care definesc sufletul satului românesc: dragostea de Dumnezeu, de neam și de tradițiile lui și statornicia în credință.

Felicităm parohia organizatoare, pe preoții și enoriașii care s-au ostenit în pregătirea acestei mărturisiri misionare și salutăm conducerea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, pe doamna Director General Paula Popoiu, care a arătat deschidere și cooperare în vederea organizării acestui eveniment.

Cu părintească binecuvântare,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[1] Ernest Bernea, Civilizaţia română sătească, ediţia îngrijită de Rodica Pandele, (Fapte, idei, documente), București, Ed. Vremea, 2006, p. 164.

Foto credit: arhivă Parohia Apărătorii Patriei II – „Sfântul Ierarh Ambrozie”

Sursa: Basilica.ro




admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Aprilie 17, 2021 la 6:23pm

Puntea de legătură între cântarea bisericească şi tradiţia populară

Chinonicele

Practica liturgică de cântare a pricesnelor în intervalul Sf. Împărtăşanii a generat în anumite contexte o confuzie între chinonicele tradiţionale ale Liturghiei Bisericii Ortodoxe şi cântările cu tematică moral-religioasă apărute relativ recent în peisajul românesc.

Din ngr. kinonikón [troparion], chinonicul se traduce prin "[cântare] cântată în comun". (Cuminecarul, Imnul împărtăşaniei). În Biserica Primară, în timpul împărtăşaniei preotului şi credincioşilor se cânta un psalm întreg având ca refren Aliluia, Aliluia, Aliluia. În decursul timpului, ritualul s-a dezvoltat până la forma de azi. Actualmente, Liturghierul Ortodox fixează acest moment al Liturghiei după cum urmează:

Duminică, glasul al 8-lea: Lăudaţi pe Domnul din ceruri. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 148, 1).

Luni, glasul 1: Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps.103, 5).

Marţi, glasul al 3-lea: Întru pomenire veşnică va fi dreptul. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 111, 6).

Miercuri, glasul al 6-lea: Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 115, 4).

Joi, glasul al 8-lea: În tot pământul a ieşit vestirea lor şi la marginile lumii cuvintele lor. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 18, 4).

Vineri, glasul al 2-lea: Mântuire ai făcut în mijlocul pământului, Hristoase Dumnezeule. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

Sâmbătă, glasul 1: Fericiţi sunt cei pe care i-ai ales şi i-ai primit, Doamne, şi pomenirea lor din neam în neam. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 64, 4).

Chinonice speciale

La Naşterea Domnului: Mântuire a trimis Domnul poporului Său. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

La Botezul DomnuluiArătatu-S-a Darul cel mântuitor tuturor oamenilor. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

La Buna VestireAles-a Domnul Sionul şi l-a primit întru moştenire Luişi. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

La Sâmbăta lui LazărDin gurile pruncilor şi ale celor ce sug, ai săvârşit laudă. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 8, 2).

La Duminica FloriilorBinecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 117, 26).

În Joia MareCinei Tale celei de taină astăzi, Fiul lui Dumnezeu, părtaş mă primeşte; că nu voi spune taina Ta vrăjmaşilor Tăi, nici sărutare îţi voi da, ca luda; ci, ca tâlharul, mărturisindu-mă, strig Ţie: Pomeneşte-mă, Doamne, întru împărăţia Ta! Aliluia, Aliluia, Aliluia.

În Sâmbăta Mare: Sculatu-S-a Domnul ca din somn şi a înviat, mântuindu-ne pe noi.

În Duminica PaştilorTrupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

La Duminica TomeiLaudă, Ierusalime, pe Domnul; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 147, l).

La Înjumătăţirea Praznicului învierii: Cel ce mănâncă trupul Meu şi cel ce bea sângele Meu, întru Mine rămâne şi Eu întru el, zis-a Domnul. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

La Înălţarea DomnuluiSuitu-S-a Dumnezeu întru strigare, Domnul în glas de trâmbiţă. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 46, 5).

La Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Rusalii) Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 142, 10).

La Sfânta Treime: Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la noi, Iubitorule de oameni, ne rugăm Ţie. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

La Schimbarea la FaţăÎntru lumina slavei feţei Tale, Doamne, vom umbla în veci. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

La Înălţarea Sfintei CruciÎnsemnatu-s-a peste noi lumina feţei Tale, Doamne. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 4, 6).

La Sfântul prooroc Ilie şi la alţi sfinţi prorociBucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul; celor drepţi se cuvine laudă. Aliluia, Aliluia, Aliluia (ps. 32,1).

Autorii de muzică bisericească au considerat adesea acest moment al Liturghiei drept o eventuală breşă în sistemul liturgic, prin care se pot aduce minime inovaţii în baza unor reguli prestabilite, având în vedere că, în funcţie de obiceiurile locale, parohiale, chinonicele sau pricesnele pot să difere de la biserică la biserică, sau de la liturghie la liturghie.

Cântări religioase corale

Priceasna (Psalmi 23, 150, 142), Corul Gavriil Muzicescu al Filarmonicii din Iaşi

Cântece religioase populare

O, Măicuţă Sfântă (Ascultă înregistrare)

Maicuta.jpg

A bătut la uşa ta, Cineva (Ascultă înregistrare)

A batut.jpg

Oile Mele (Ascultă înregistrare)

Oilemele.jpg

Era seară liniştită (Ascultă înregistrare)

Eraseara.jpg

Blândul păstor (Ascultă înregistrare)

Blandulpastor.jpg

Interpreţi consacraţi

Valeria Peter Predescu

Valeria Peter Predescu Pricesne

Teodora Păunescu Tuca

Teodora Păunescu Tuca, o mare iubitoare a pricesnelor şi cântecelor populare.

Maria Pintea

Florin şi Florina Mariş-Hinsu

Cornelia Goţia

Cornelia Goţia - Colecţie de pricesne

...

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->