La creştet ... 

La creştet am lumină, în rest doar o tăcere, 
dar nu mă pierd în somn, 
când luna e cernită, 
tumultul meu e ceaţa, durerilor 
din sfere, 
lumina ce-i în mine, 
când viaţa mi-e umbrită.

Eu nu mă simt, iubito, virtute, 
nici plămândă, 
nici drumul cel de taină şi nici 
viscere nopţii, 
doar vorba îmi e vers, 
tăcerea mi-e osândă, 
am frunze doar silabe ... 
dar nu sunt în adopţii.

Sunt doar atât, un strigăt, strigat 
neîncetat, 
o sevă de copacii şi-n toamna lor 
mă nărui, 
mi-e gândul alergare, dar 
visul mi-e curat, 
sunt prada unei vieţii, 
sentinţei ei mă dărui.

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->