Marte, o noua aventura



De când Elon Musk (azi în vârstă de 45 de ani), directorul firmelor Tesla, Solar City şi SpaceX, a reuşit să readucă înapoi pe pământ, intactă, o rachetă folosită la lansarea unor sateliţi grei, visul de a ajunge pe planeta Marte pare mai realizabil că oricând. Musk promite să reducă riscul extincţiei oamenilor făcând viaţa posibilă pe planetă vecină cu noi, Marte. De unde vine ameninţarea cu extincţia? O întâlnire cu un asteroid, explozia unui super-vulcan sau riscuri noi, necunoscute dinozaurilor: un virus muntant scăpat din laborator, producţia unei reacţii de fuziune necontrolabilă, încălzirea globală, sau un război nuclear distrugător. Mai devreme sau mai târziu omenirea trebuie să aleagă: să migreze în afara planetei, sau să piară definitiv. La 21 Decembrie 2015, la Cape Canaveral în Florida s-a produs o lansare de succes a unei rachete SpaceX Falcon 9, care s-a reîntors din spaţiu exact la locul de lansare, fapt care va reduce costul zborului în spaţiu de 10 ori. Marşul spre colonizarea planetei Marte a fost astfel pornit. Tinţa declarată a lui Musk este de a reduce riscul extincţiei speciei umane. Cum? El va trimite în circa 20 de ani, o echipa de astronauţi spre Marte, în ideea colonizării planetei roşii. Planul prevede construcţia unei colonii stabile care în anul 2040 va număra 80.000 de persoane. 
Un prim zbor de recunoaştere (fără oameni la bord) este programat pentru 2022. Primii astronauţi vor sosi în 2025. 


Oricât de romantic şi fascinant este acest program ambiţios el ridică probleme care ni se par azi insurmontabile. Se cere o examinare a detaliilor care pot transforma aventura într-o catastrofă pentru cei înrolaţi în colonizarea planetei vecine. NASA, Musk şi multe universităţi s-au înrolat în a stabili un plan fezabil, cu mai multe etape. Într-o acţiune fără precedent de inginerie combinată, ţări, cercetători şi instituţii diverse participă la efortul tehnologic, logistic şi psihologic necesar. 
NASA a colectat date despre efectele prelungite al vieţii în spaţiu studiind fiziologia şi psihicul astronauţilor Scott Kelly şi Mihail Kornienko care au pertecut (în anul 2015) 340 de zile în Staţia Spaţială care orbitează Terra. "Mars Society" a fost fondată în 1998 cu idea de a trimite astronauţi pe Marte. Societatea conduce în Utah studii într-un peisaj deşertic, care seamănă cu cel marţian. NASA testează împreună cu Universitatea North Dakota costume spaţiale care să izoleze oamenii de atmosfera marţiană rarefiată şi irespirabilă. În simulatoare, inginerii supun costumele unor furtuni de praf fin care blochează vederea dar şi lumina soarelui. Planurile gândite de NASA şi Musk pregătesc colonizarea în etape. NASA a identificat circa 50 de locuri potrivite unei aterizări în regiunea ecuatorială, care facilitează reîntoarcerea. În prima fază nave automate vor aduce materiale de construcţie, apă potabilă, hrană şi roboţi care vor construi adăposturi pentru oamenii care vor sosi ulterior. 
Primele adăposturi vor recicla aerul şi apa. Roboţii vor plasa şi conecta panouri solare, necesare pentru producerea de energie, vor montaaparate care captează umezeala din aer, că în final apa condensată să fie îngheţată şi stocată. Pentru respiraţie este nevoie de oxigen extras prin separarea (folosind electricitate) dioxidului de carbon care abundă în atmosfera, de gazul preţios. Roboţii sunt dezvoltaţi şi testaţi de universităţi din USA, ei sunt cruciali pentru misiune. Într-o fază ulterioară coloniştii vor construi locuinţe pe termen lung folosind sol marţian. Vor construi sere pentru a creşte grâne şi legume. Au fost încercate cu bune rezultate 14 genuri de plante care s-au dezvoltat într-un sol de o chimie similară cu cea marţiană. Iar pentru deplasare, cercetări şi studii se proiectează un MARS-rover, presurizat, capabil să transporte 2 persoane la o distanţă de 100 km. În fazele mai avansate ale colonizării energia va veni da la pile nucleare iar apa din resurse subterane, probabil gheaţă, aflată în adâncime. 


Desigur ne entuziasmează ideea călătoriei interplanetare şi o eventuală aşezare pe Marte. Dar este posibilă această colosală antrepriză? Să ne gândim la câteva din aspectele primejdioase care pot apare în timp: 
- Drumul în sine. La circa 60 milioane de km. de Pământ, drumul spre Marte va lua cel puţin 210 zile. Sosind pe Marte pionerii vor fi nevoiţi să petreacă 500 de zile până la momentul propice decolării înapoi, alte 210 zile zborul întoarcerii. În total ceva mai mult de doi ani fără posibilitatea de a capătă hrană, apă sau energie de acasă. 
- O altă problemă pe orbită dar şi la suprafaţa planetei vine de la radiaţia cosmică. Marte nu are un câmp magnetic şi nici un strat de ozon care să devieze şi să filtreze radiaţia. Razele cosmice afectează creerul uman, cercetări pe şoareci arată că memoria şi ghidarea în spaţiu sunt grav lezate. Ca soluţie se propun pereţi dubli, umpluţi cu apă. Lipsa gravitaţiei în timpul zborului dar şi pe Marte (doar 40% din ceaterestră) slăbeşte plămânii şi sistemul osos care pierde masiv calciul şi devine fragil. Fluidele din corp se acumulează la extremităţi, în lipsa gravitaţiei. Ele pot deranja vederea, echilibrul, iar higiena personală e afectată de penuria de apă. 
- De unde aer respirabil pentru 6 persoane timp de 7 -8 luni (durata drumului, o direcţie)? Hrana ocupă spaţiu, e nevoie de evacuat/reciclat urina şi alte reziduri. Se propun ca surse de hrană plante care cresc fixate pe pereţi, la interior. 
-Defecţiuni tehnice. Trebuie dublate toate sistemele care susţin viaţă. Nu vor fi posibile reparaţii majore, nici piese de rezervă. 
-Cel mai serios semn de întrebare este legat de convieţuirea echipei în condiţii atât de ostile. O soluţie este exerciţiul fizic, permanent susţinut. Ce se întâmplă în caz de boală mai gravă sau nevoia unei operaţii? Probleme dentare? Psihice? Elon Musk este optimist dar el ştie că nici un experiment nu poate simula starea de claustrofobie care există la milioane de kilometrii depărtare. Ce fel de astronauţi pot rezista într-o atât de dificilă misiune?  Cineva cu un psihic solid, care rezistă la plictisul drumului lung, rezistent mental şi fizic, în paralel cu un comportament social excelent. Din cei care nu fac drame. Ei trebuie să reziste dorului de familie sau prieteni cât şi dorului de Terra, de verde, de sezoane, munte, cer sau mare.

 
Să revenim la problemele tehnice. La sol temperatura Marţiană variază între -55C noaptea şi +20C la ecuator, ziua. Atmosfera are doar 0.6% din presiunea Terrei, compoziţia: 96% bioxid de carbon. În aceste condiţii astronauţi pot supravieţui numai în spaţii etanşe, presurizate, încălzite şi ferite de radiaţie. Orice pierdere de presiune este fatală. Iar panourile solare pot deveni ineficiente la prima furtună de praf care le acoperă. Toate acestea neajunsuri sunt incomparabile cu două mari întrebări, cine va finanţa acest uriaş proiect şi ce va propulsa rachetele care vor transporta oamenii, roboţii şi echipamentul necesar aventurii pe Marte? 
Revista National Geographic (Noe. 2016) propune trei soluţii: Motorul chimic care dezvoltă o forţă propulsivă uriaşă dar de scurtă durată, motorul nuclear care expulzează hidrogen, punând mari probleme de securitate, şi cel solar care foloseşte energie electrică ca să ionizeze gaz propelant (lent şi ineficient). 
Nu ştiu ce soluţie va alege Musk, dar experienţa mea de inginer îmi spune că dacă un proiect pentru un model nou de avion de pasageri, la care lucrează mii de ingineri, tehnicieni şi laboratoare de încercări, durează între 8-10 ani de la demarare şi până la primul zbor, termenul de 2025 -om pe Marte- este o pură fantezie. 
Şi totuşi nimeni nu renunţă la proiect. La o chemare a NASEI pentru voluntari care să simuleze anumite stadii ale zborului , au răspuns 18.300 de tineri entuziaşti, pentru numai 14 locuri disponibile. 
Vom reveni peste câţiva ani cu veşti proaspete despre acest subiect fascinat. 

Adrian Grauenfels

surse: NG, Internet, Time

Vizualizări: 43

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->