Zile de naştere

Merg la Domnul Isus

 

De mult timp tot încerc

Să îmi iau rămas bun

Că vreau să mă-ntorc

Pe tărâmul străbun.

 

Astăzi iar am găsit,

Timp şi vorbe de duh

Și cu ele transmit

C-o să plec în văzduh.

 

Șapte ceruri sau nouă,

O să urc… sus mai sus!

Azi rămas bun vă spun vouă,

Merg la Domnul Iisus!

 

 

 

 

Răsărit de soare

 

De te legeni pe-o aripă,

Pe o aripă de vânt,

Chiar nimic nu te mai scapă

Ca să vezi întreg Pământ.

 

Ca să vezi cum niciodată

N-ai văzut ceva mai sfânt

Cerul pregătit să facă,

Grandiosul legământ !

 

Legământul ridicat,

Acum e lăsat să şadă

Chiar în vântu-nfuriat

Și întreaga lui paradă.

 

Azi parada dăltuiește

Pe aripa vântului,

Vântul șuierând vorbește

Spunând vorbe orișicui.

 

Luna martorul fidel

Luminează pe câmpii,

Soarele râzând nițel

Pregătește oamenii.

 

Repetabila candoare,

Unduieşte drumul lin

Dintre răsărit de soare

Și întregul cer divin.

 

 

Rămas bun

 

Vorbe nu mai găsesc,

Vreau să plec iar acasă

Dar în grai românesc

Vorba e prea fricoasă.

 

Azi în caz c-am plecat

Printre stele şi nori

Vreau să știți c-am uitat

Că am fost cea de ieri.

 

Şi aş vrea ca şi voi

Să uitaţi că am fost

Printre neguri și ploi

Sau c-am dat vieții rost.

 

Tot încerc să adun

Vorbe, să potrivesc,

Dar îmi iau rămas bun!

Fiindcă încă trăiesc.

 

  

 

Vă las cu bine

 

Mă duc, acasă vă las cu bine !

Să nu-mi păstrați voi amintirea vie.

Voi, da, voi care m-ați iubit pe mine,

Chiar dacă viața mea am dăruit-o; ție, ție.

 

Și în genunchi de m-aș întoarce iar acasă,

M-aș satura cu dorul de care astăzi plâng

Că viața este gri, e roz și e frumoasă!

Mă-ntorc la cei ce i-am iubit și-i strig.

 

Noi ne iubim de dincolo de amănunte,

Să nu lăsăm plecarea mea să cadă peste inimi,

Că dulce-amară e distanța, e lungă și fierbinte!

Tu iubitorule de mine: Petale de uitare, dă-mi.

 

 

 

 

O rugă-mplinită

 

Azi dorm iar clipa mea și vreau

Castelul de nisip să se destrame

Mai salt o rugă de-unde stau;

Cer somnu-n piept să se răstoarne.

 

În visul ăsta cerul e cu noi,

Iubirea se arată-n chip văzut !

Suntem acasă, afară nu sunt ploi,

Nici rouă peste simțuri n-a căzut !

 

C-a fost cu mine sau c-a fost cu tine,

Nu știu, iubirea are gust de primăvară,

Mirosul ei este menit să vină

Spre noi, nu știu a câta și a câta oară !

 

Îi mulțumesc acum aici divinității

Că drumul nostru crește-n alt destin!

Suntem izbânda purității !

Acasă în sfârșit: Pot și eu să-mi revin.

 

Vizualizări: 48

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de Jerlăianu Manuela Cerasela pe August 4, 2016 la 10:00am

Vă mulțumesc frumos!


ACTIV
Comentariu publicat de Nicolae VASILE pe August 4, 2016 la 9:14am

Excelentă poezie!


admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe August 4, 2016 la 8:57am
Frumos!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->