Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

 

Ne ridicăm deasupra pământului

Ca nişte ciudate păsări de mare,

Cu aripi la picioare şi la degetele de la mâna dreaptă,

Când luna cască şi pleacă trec stoluri de singuratici,

De noctambuli care nu mai văd decât linia unui orizont frânt

Şi de aceea caută repede

Să coboare pe plajele pustiite de umbrele celor

Resemnaţi la cochilia cuvintelor,

La starea de scoică ascultând tânguirea veacului ,

Aceia niciodată nu vor zbura !

Aripile lor sunt pentru cei urcând până la soare,

Strigând zgomotos că lumea este prea mică

Şi deodată în celestul sevraj

Perpendiculari în picaj revin şi visele lor se sparg

Precum ferestrele lovite de grindina verii...

Noi suntem păsările ce ştiu taina mierii ce se adună

La ultima furtună a ierbii de munte, noi în stoluri mărunte

Dăm ocol oraşelor în care

Ne-am lăsat ochii să ne privească plutirea,

Acolo, da, acolo ne-am lăsat mâinile ce aşează pe pervazuri firimituri

Când vom veni la noapte străpunşi de foame,

Când somnul exilat de moarte doarme,

Noi încă ne vom roti deasupra cetăţii

Iar în numele libertăţii mâinile ce le-am ascuns prin sertare

Vor apăsa trăgaciul în ultima vânătoare

Pe această planetă cu umanităţi migratoare...

 

 

Am putea să ne întrebăm nu de unde venim şi încotro ne îndreptăm ci doar de ce ni s-a dat această lume, de ce Dumnezeu încă ne lasă să distrugem o parte atât de mirifică a Raiului?...

 

 

Vizualizări: 29

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de Maria-Ileana Tănase pe Iulie 26, 2020 la 1:41pm

Remarcabil!


ACTIV
Comentariu publicat de CARACAS MIRCEA FLORIN pe Iunie 28, 2020 la 12:23am

Noi suntem păsările ce ştiu taina mierii ce se adună

La ultima furtună a ierbii de munte, noi în stoluri mărunte

Dăm ocol oraşelor în care

Ne-am lăsat ochii să ne privească plutirea,

Acolo, da, acolo ne-am lăsat mâinile ce aşează pe pervazuri firimituri....

FASCINANT POEM 

ADMIRATIE 

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->