Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

După cum vedem, an de an, Maica noastră Parascheva, împreună şi cu alţi Sfinţi din Biserici şi Mănăstiri, unde Moaştele lor veghează la mântuirea sufletelor noastre, iată, reuşesc mereu să ne che
me, să ne pregătească pentru a putea intra pe Poarta Raiului, fie unii dintre noi, mai mult sau mai puţin păcătoşi. 
In Tes. Vechi se duceau la Templul din Ierusalim, două turturele sau un miel, drept jertfă pentru iertarea pacatelor. Această “Chemare” constituie o verificare a ostenelilor noastre personale şi nu puţine...
In trenul de Ploieşti-Iaşi, Sâmbătă, 13- Oct. 2012, orele 12,45 de minute, m-am urcat şi eu împreună cu mai multe credincioase, bunele mele prietene. 
Am ajuns la orele 19,00 seara, în Gara-Iaşi, cu speranţa că vom ajunge lângă racla Sfintei dis-de-dimineaţă, în timpul slubei, unde a fost oficiată de Marii Prelaţi ai Bisericii noastre, împreună cu alţi invitaţi. Atât de frumos, atât de îmbietor şi dumnezeiesc, ne-am zis noi, dar ca să se întâmple aceasta, ne trebuia un număr de ordine lipit pe spatele fiecăruia dintre noi, ca să reuşim a parcurge acest canon cu respect şi cu disciplină. Ne-am zis de fiecare dată: “sunt mai tineri, nu au răbdare, plus că mai erau şi mame cu copii în braţe, dar inexplicabil, parcă toţi laolaltă, nu voiau să primescă şi canonul, ci fără pic de recunoştinţă, să se reîntoarcă, cât mai repede, pe drumul pe care a venit şi dacă e posibil, şi cu braţul plin de daruri revărsate de Maica Parascheva. 
Se făcu dimineaţă şi abia eram la jumătatea drumului, la cei 8km, care eram nevoite să-i parcurgem. Trebuie să fi tare ca o stâncă, m-am adresat eu prietenelor mele. “Da! dar nu ne descurajăm, mergem înainte, Sfânta ne aşteptă”, mi-au răspuns ele cu sinceritate, convinse că nu vom ceda cu niciun preţ. 
Da, dragele mele, cred că ni se potriveşte versetul din Scripturi: “Cine sapă şi însămânţează cu lacrimi, va culege znopii cu bucurie!“ Obosisem, parcă străbătusem valurile repezi şi atât de înfuriate ale unui ocean, şi încă nu ajunsesem la mal.
Cu siguranţă, Sfânta, ne-a auzit! Se opreşte lângă noi o maşină mică, se deschide porbagajul. Vin, spre noi, câteva persoane cu un pacheţel, 4 sarmăluţe într-un mic suport şi o felie de pâine şi de cozonac, coca-cola, alte sucuri, şi ceai. La puţin timp, mai opreşte o altă maşină, de data aceasta 2 ardei umpluţi, un semviş, un măr, şi o batistă lângă o lumănare. O minune… ne-am zis, noi!… Aceasta a fost minunea Maicii Parascheva. Mâncarea s-a ajuns pe o distanţă mult mai mare. Nu lipsea nici vinul, tot din partea oamenilor milostivi. O doamnă mai în vârstă, chiar a insistat să gust şi eu, întinzându-mi puţin, într-un păhărel de unică folosinţă. Cum să refuzi!... vinul arăta negru şi plin de energie?... Însă, un domn Jandarm veni din spate şi cu zâmbetul pe buze, mă întrebă “ bun coca-cola?” Daaaa!... îi răspund eu cu inima veselă... Bun, dar, nu e coca-cola, e vin, vreţi să gustaţi?... Râzând cu toata gura a afirmat pe un ton cald şi prietenos : “Mi-a plăcut... aţi fost sinceră ! Ştiam că e vin, tocmai de aceea m-am legat de dvs.” Atmosfera din jurul nostru, acum, nu mai părea artificială, eram toţi cu inimle mult mai optimiste… căpătaserăm puţină energie… am reuşit să întreţinem şi discuţii, despre problemele noastre, pe tema credinţei, despre Dumnezeu. Din dreapta şi din stânga se auzeau păreri mai mult sau mai puţin bune… multi, deşi tineri îşi aprinseseră ţigarea şi fără mustrări de conştiinţă, repeta “nu pot”. Domnul Jandarm nu se mai îndura să se despartă de langă noi şi deşi merseseră pe lângă noi, o bucată de drum ceva mai mare. De fapt datorită lui s-a produs aceasta.
Din urmă, pe abuz de putere au mai apărut în spatele meu, un bărbat şi 4 dame care au ţinut neapărat să-şi expună şi ei părerile, pe tema, că toate religiile sunt bune, toate religiile sunt primite de Dumnezeu, numai că, noi ortodocşii: “de ce ne închinăm la idoli. Icoanele sunt idoli şi pe acest considerent, credinţa noastră e falsă”. Bărbatul, foarte mândru de Dumnezeul lui, ne demonstra cu argumente, că el, e patron, are firmă, şi nu se plânge de nimic, are tot ce-i trebuieşte. 
- Eşti pocăit?... l-am întrebat eu. 
- Da! mi-a răspuns. 
- Aha!… da!… e clar! eu... nu am studii teologice, şi totuşi, sunt deschisă la orice discuţie, dar vă întreb, ce căutaţi la Sfânta noastră? 
- Aşa, din curiozitate!... 
- Şi eu am venit, tot din curiozitate... Eu am venit la Cuvioasa, mai mult ca sa iau pulsul inimii societaţii in care trăim şi să văd că evenimentele se desfasoară după Voia şi Lucrarea Duhului lui Dumnezeu, ci nu după voia omenească.

- Dvs. de ce nu veniţi să cercetaţi şi credinţa noastră, calea pe care mergem noi?
- Nu vom veni niciodată ! Avem siguranţa, că suntem pe calea cea bună... Bunul Dumnezeu ne-a asigurat intrarea... Deja Uşa Apocaliptică, stă deschisă, gata pentru intrare. Noi avem rădăcini puternic înfipte în seva Sfinţilor Martiri, a Părinţilor noştri de la Începuturi. Câţi şi care sunt martirii voştri? 
- “Lăsaţi, nu mai ocoliţi subiectul, spune-mi de ce vă închinaţi la idoli ” 
- Cred că aţi pus aceasta întrebare şi altora şi cunoaşteţi răspunsul de ce venerăm noi, Sfintele Icoane, dar nu aveţi discernământ. Nu vreţi să înlăturaţi perdeaua întunericului ce vă ţine conştiinţa în ceaţă. Sfânta Icoana, nu este idol, ci este aşa cum zice Sf. Scriptură: “Ale Sale dintru ale Sale!” Eu vă pot spune ceea ce alţii, nu v-au spus; După o lungă aşteptare, la intrarea pe Porţile Raiului veţi fi întâmpinaţi, întrebaţi, şi îndemnaţi de Duhul Sfânt: “Indrăzniţi, apropiaţi-vă cei ce aţi sărutat picioarele Mântuitorului, pe pământ!”... 
În faţa şi în mijlocul mulţimii vă va aştepta o Sf. Icoană cu portretul Mântuitorului având pe cap coroana de spini, legat la mâini şi dus spre moarte. Va fi cutremurător pentru cei ce s-au rupt din ascultare. Şi dacă Iisus nu şi-ar fi imprimat de bună voie chipul pe năframa Veronicăi, cu siguranţă, că s-ar fi pierdut credinţa încă din vremurile străvechi... Chiar Apostolul Luca a pictat pe Maica Domnului, încă de la Începuturi. Prin harul Sfintelor Icoane, s-au păstrat şi înţeles mult mai clar, Pildele Evanghelice chiar şi de cei analfabeţi. Icoanele au păstrat vie, viaţa şi patimile Mântuitorului. Te rog, intră pe această adresă:http://www.facebook.com/elisabeta.branoiu?ref=tn_tnmn
Vei găsi Profilul meu iar aici e postată cartea de care m-am ocupat să vadă lumina tiparului, şi nu numai, ci să treacă dincolo de rafturile librariilor, în conştiinţele tuturor cetăţenilor noştri români. Si… priveşte... oare, puţin lucru este ceea ce vezi, azi, acum, aici? In Mesajul din cuprinsul cărţii, ni se descoperă acestă Chemare “Ieşiţi din ea, poporul Meu!” ieşiţi din Cetatea Babilonului dominată de prea multe fărădelegi. Nu vedeţi o lume, în goana nebună, slujind lui mamona? Să fi cel mai mare ateu din lume şi te înspăimântă aceste evenimente! Domnul nostru Iisus a grăit pămantului: “Ascultă planul Meu, voi face Pământ Nou şi Lume Nouă!” şi lumea aceasta orbită de lăcomie, după starea materială, crede că nu va veni curând... se înşeală. 
- Da, am auzit şi noi, “Romănia va deveni cea mai sfântă ţară, cel mai credincios popor!” Eu sunt de la Năvodari, sunt ţigan de fel. Nu ştim de unde au ieşit aceste vorbe, dar începe să capete contur! Poate numai datorită acestor fiinţe care după cum se văd... stau zile şi nopţi în frig, în ploaie, nedormiţi, nemâncaţi... cu siguranţă, o să se schimbe mentalitatea multora. Pentru asta am venit, ca să vedem ceea ce nu ne credea ochilor noştri. România a apucat pe drumul cel bun, dar de cartea dvs., nu am auzit!...
- Cred… cineva are tot interesul să nu se audă. să lăsăm această problemă, s-o rezolve Dumnezeu, pe bunul Său plac!
Incet, încet ne apropiam şi de Minunata Catredală, de Sfintele Moşte ale Maicii Parascheva. Slujba era pe terminate. În predica Preafericitului Patriarh al Cehiei şi Slovaciei încheia cu ultimele cuvinte pe care abia le-am auzit de la distanţă: “Să dăm mare slavă Preabunului Dumnezeu că suntem “ortodocşi”, că suntem toţi un singur trup, că suntem Fii ai Cerului, singura credinţă curată care s-a păstrat intactă de la Începuturi.
Slavă Ţie Doamne, am încredinţat şi noi, mărturisind Adevărul, care este unul, în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh AMIN.
Ne-am apropiat puţin de Catredală ca apoi să realizăm că defapt urma să ne îndepărtăm şi mai mult, ocolind pe multe străzi, până la orele 21,00, seara de Duminecă, abia reuşind să sărutăm şi noi Sfănta Mână a Cuvioasei Maici. Şi totuşi, un drum greu, lung şi anevoios, dar o putere ne-a însoţit tot timpul. Ne acoperea sub aripile Sale şi ne dădea puteri nebănuite ca să rezistăm canonul ce trebuia sa ne spele, să ne cureţe de tot trecutul murdar şi să ne naştem din nou pentru a locui cu Domnul nostru, Iisus Hristos, în nemărginita, necuprinsa şi nespusa Sa frumuseţe Cerească. A Lui să-I fie Slava, Cinstea şi Mărirea, AMIN.
Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva la Iaşi.
Fotografie: Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva la Iaşi.

Vizualizări: 18

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2022   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->