Era odată o casa îndepărtată unde trăia o mică bătrânică. Ea trăia într-un sat îndepărtat, aproape închisă în căsuţa ei. Stătea în camăruţa ei şi torcea cu furca şi caierul de in în brâu. Şi trăgea şi răsucea firele lungi şi subţiri de in cât era ziua de lungă. Doar copiii din sat ce mai veneau şi se uitau pe gemuleţ la ce lucrează bătrânica. Într-una din zile, unul dintre nepoţi s-a întors la căsuţa în care adormea cândva legănat de poveştile bunicii şi de scârţâitul caierului.

Şi ce se gândi el: “Cred a venit timpul să îmi ajut scumpa mea bunicuţă.”

A început să facă mici modificări prin odaia în care abia, abia intra lumina zilei. A schimbat uşile, a schimbat geamurile, până chiar şi soba cea veche a bunicii unde asculta trosnitul lemnelor seara. Aşa azi, aşa mâine, şi încet – încet căsuţa bunicii se transformă, devenind un loc de care nepotul bunicii era foarte mândru.

 “Ei bunicuţo, ce zici? Ce casuţă frumoasă ai acuma!”

 “Da, dragul bunicii, dar mie îmi plăcea mai mult vechea fereastră şi vechea uşă.”

 “Dar de ce bunico?” – întreabă nelamurit.

 “Păi vezi… eu prin această fereastră am privit lumea toată viaţa mea, am văzut oameni care trec pe stradă, am văzut tinerii care se iubeau şi bătrânii care îşi asteptau pe pridvor nepoţii. Am văzut bucuria cu care un tată îşi îmbrăţişează copilul întors de departe, precum şi lacrimile de mamă când a plecat de acasă în găsirea unui rost în viaţă. Prin acea uşă am primit în viaţa mea singura mea iubire, şi tot prin acea uşa m-a şi părăsit. Iubitul bunicii, când vei învăţa că nu contează în viaţă ce dai omului ci mai ales cum dai celui care este lângă tine, vei putea să iubeşti aşa cum te iubesc şi eu.”

Tânărul, stătu liniştit, iar lacrimile începuseră să-i curgă şiroaie din ochi.

Ţine minte dragul meu, în lume sunt oameni atât de săraci încât nu au nimic altceva decât bani.sursa:artaiubiri

 

Vizualizări: 56

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


INACTIV
Comentariu publicat de Sauciuc Mihaela pe Martie 24, 2011 la 6:29pm

Cum doriti dv.alegerea va apartine,dar nu cred ca trebuie sa va fie teama sa comentati


INACTIV
Comentariu publicat de Sauciuc Mihaela pe Martie 24, 2011 la 5:20pm

Si pe mine m-a emotionat aceasta poveste atunci cand am citit-o,tocmai de aceea am vrut sa o impartasesc cu voi,nu sunt eu autorul acestei povesti asa ca,nu pot schimba nimic am postat-o asa cum am gasit-o.

Eu va multumesc pentru popasul facut la postarea mea!


INACTIV
Comentariu publicat de Sauciuc Mihaela pe Martie 18, 2011 la 12:32am
Multumesc frumos,Lenus!

admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe Martie 17, 2011 la 8:13pm
Frumoasă poveste.Felicitări!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->