Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Sunt întâmplări care te marchează schimbându-ți perspectiva asupra vieții , făcându-te să te întrebi din ce sunt făcuți unii oameni și cât de mult poate duce un suflet omenesc .Te întrebi cum poate un suflet frânt să-şi găsească resurse să meargă mai departe să înflorească din nou și cum să faci să-i dai puțină alinare și curaj când îl vezi cum se risipește sub ochii tăi . Sunt întâmplări când uiți de tine și trăiești durerea celuilalt , absorbind-o în tine încercând să-i ușurezi durerea plângând-o cu lacrimile tale, rugându-te cerului să depășească momentul să fie din nou omul pe care îl știi. Să poată găsi suficiente resurse în adâncul sufletului să meargă mai departe și să aibă puterea de a zâmbi din nou. 

..............
Se căsătoriseră într-o zi de mai. Un zâmbet cât un soare îi lumina chipul încadrat de buclele negre ce se legănau bogate în jurul feței și al umerilor . Speranța juca în ochii ei rotunzi iar inima îi vibra dându-le strălucirea stelelor într-o noapte de vară. Era fericită! În sfârșit avea o familie. Îi privea pe toți cei adunați în jurul ei și i se părea că niciunul nu înțelege cât de mare-i e fericirea. I se împlinea un vis pe care nu-l mai credea posibil . Viața ei fusese un șir de întâmplări nefericite ce o făcuseră să creadă că este blestemată. Venise vremea să spargă ghinionul. Nu vroia să se gândească la trecut, avea să-l lase în urma. Nu vroia să-i mai de-a voie, să-i amărască zilele! Acum putea să de-a viață viselor! 
O priveam cu dragoste mai mult decât prietenească , cu o dragoste frățească (doar copilărisem împreună) mă bucuram pentru fericirea ei , mă bucuram mai mult de bucuria ei. O teamă inexplicabilă își făcuse loc în sufletul meu. Nu-mi plăcea felul în care el privea , puțin ezitant , într-o parte iar zâmbetul mi se părea puțin forțat , ca și cum căsătoria era un rău necesar . În ochii lui erau mai mult umbre decât dragoste. Am încercat să-mi înăbuși aceste temeri zicându-mi că sunt prea protectoare și că îmi fac prea multe griji. Știam despre el că e proaspăt divorțat (la urgență) în urma unui adulter comis de soție în patul conjugal. Știam că are o fetiță care în toamnă urma să plece la școală. Știam că are doi părinți care in mod bizar nu erau la nuntă, chipului avuseseră bilete la stațiune exact în această perioadă. E ceva ce nu se lega dar n-am vrut să stric frumusețea zilei cu temerile mele. 
Păcat. Trebuia să-mi ascult intuiția. Poate nu sunt o femeie inteligentă , poate că nu știu să citesc un om , dar întotdeauna am avut aceste presentimente care nu greșesc. 
Știam ca socrii ei locuiesc separat , un lucru bun pentru noua familie. Dar se pare că socotelile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg și cum s-au întors din concediu socrii și-au luat hăinuțele și s-au mutat cu proaspeții însurăței pe motiv că ei lucrează amândoi și nu are cine să aibă grijă de micuță. De fapt dorința lor era alta...Chiar dacă fosta noră le înșelase băiatul, rămânsese favorita.
Greu de luptat cu așa ceva. 
După mutarea lor au început certurile. Fetița nu mai asculta, mereu răspundea "nu esti tu mama mea", refugiindu-se la "buni" care o susținea " are dreptate, nu poți obliga copilul să iubească o femeie care nu-i e mamă". E greu să vii după 12 ore de muncă să te apuci să faci mâncare pentru toată familia, să faci curățenie în toată casa, să strângi haine și jucării împrăștiate peste tot și să nu primești o vorbă bună drept răsplată din contră să fii jignită , umilită, să ți se reproșeze că "mâncarea ta nu e bună ca a lui mami" iar drăguța de bunii să reproșeze că nu e așa curățenie ca pe vremea lu' fosta, care apropo n-avea servici si și ocupa "atât de bine" de familie.
Dar astea erau niște mici impedimente pe care spera să le depășească, în timp, prin rabdare si iubire. Ce naivă...
Își dorea un copil al lor. Spera că, avându-l, toți din casă își vor schimba atitudinea. A încercat să aducă vorba. El n-a zis nimic , nici da nici nu. A amânat discuția pe altă dată motivând că e obosit. N-a mai reluat-o. Dar dorința ei s-a implinit mai repede decât spera!
A rămas însărcinată și a readus subiectul în discuție. El ca un fiu bun a cerut parerea mamei. Ziceai ca a luat casa foc atât scandal s-a iscat. E interzis să se mai nască un alt copil în această familie. N-a îndrăznit să spună că este însărcinată. 
Numai Dumnezeu știe câte lacrimi a vărsat nopți la rând rugându-se. Dar se pare că blestemul încă nu se risipise. Avea să loveasca crunt de data aceasta. Zilele treceau iar sarcina avansa.
Discuțiile erau din ce în ce mai dese, fata incepuse școala avea nevoie de pachet dimineața, de hăinuțe pregătite . Mofturile creșteau întreținute de buni care se întâlnea pe furiș cu fosta "pentru liniștea fetei". Sarcina creștea și ea, și își cerea drepturile . Obosea din ce în ce mai mult , picioarele începuseră și ele să se umfle. Avea pofte . Într-un cuvânt n-o mai putea ascunde mult timp, mai ales ca se rotunjise binișor. 
Într-o seară obosită adormise. Era sfarsitul lui octombrie, focul ardea in sobă , el privea la televizor și cum ea se dezvelise ochii i-au cazut pe burta ei și ca un făcut copilul a mișcat. A trezit-o din somn .. Numai Dumnezeu știe ce a urmat. E greu de povestit, mult ,mult mai greu a fost de trăit. O săptămână scandalul nu a încetat. Într-un cuvânt, decizia finală a fost : avort. 
Mi-aduc aminte era seara când m-a sunat de la servici și m-a rugat s-o însoțesc a doua zi. Mi-a zis: "nu-mi pune întrebări vreau doar să fii cu mine acolo, apoi să mă duci acasă (acasă însemnând la noi ) . Eu la ei nu mă mai întorc, dar nu vreau să dau încă ochii cu mama. Nici în cele mai groaznice coșmaruri nu mi-aş fi imaginat ce avea sa urmeze.
Ne-am întâlnit la ora stabilită și am mers la cabinet . Ne-a spus în câteva cuvinte că nu vrea să avorteze dar el a fost de neînduplecat. Oricâte argumente am fi adus noi era ca și cum vorbeam în fața unui bloc de piatră.
Am intrat în cabinet i-am explicat medicului ce și cum . A urcat-o pe masă i-a făcut anestezia. La control a văzut că sarcina e trecută de patru luni jumate . Doctorul s-a oprit și a spus dacă vreți să continui trebuie să plătiți în plus un milion . Am ieșit afară să-i comunic. Mi-a plătit toată suma cu bani de 10 000 lei (leul de acum) . Mi-a numărat în palma ban cu ban și mă uitam cum îi tremura mâna. Nu că nu ar fi avut bani dar m-a întrebat "sigur a cerut doctorul" de vreo două ori. Nu știu ce o fi fost în capul lui. În fine, am intrat, am dus bani și procedura a continuat. După un timp, când a fost suficient de întremată, am luat-o împreună cu soțul meu și ne îndreptam spre mașină. Uitasem de individ. Sau poate că speram să fi plecat. Dar nu , el era acolo , aștepta. A venit spre noi și ce credeți că a putut să spună , să ceară mai precis: o dovadă! O DOVADĂ că avortase! Am vrut să mă reped în gâtul lui dar paloarea ei m-a avertizat că va leșina. Am prins-o la timp. Soțul meu a ridicat-o în brațe și a dus-o în mașin. Mi-am întors capul și din mers am scuipat în fața lui zicându-i : dovada e în taviță la doctor, criminalule, du-te și cerei-o !
Au trecut luni de zile până am reușit să văd din nou o urmă de zâmbet pe fața ei. 
Și ani la rând fără să pot uita. Dar o astfel de întâmplare te marchează pe viață și te face să te întrebi din ce sunt făcuți unii oameni și cât de mult poate duce un suflet omenesc...

de Gabriela Mimi Boroianu 
04.10.2014

Vizualizări: 44

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


admin
Comentariu publicat de Gabriela Mimi Boroianu pe Octombrie 17, 2014 la 10:45pm
Mulțumesc mult, Agafia!

decedat
Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Octombrie 17, 2014 la 9:32pm

Lecturat cu mult drag. Frumos!


admin
Comentariu publicat de Gabriela Mimi Boroianu pe Octombrie 16, 2014 la 11:25pm
Mulțumesc din suflet draga mea!

admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe Octombrie 16, 2014 la 11:09pm

Lecturat cu mare placere Mimi!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->