Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

S-a pornit război, aud chiar la știrile din crâng
Zumzăie umbrarul tot, paltini și-un salcâm nătâng
Parcă-n aer simt miroznă și de izmă și de nuc,
Ies pe prispă și desculță, uit de toate și mă duc!

Am uitat de gustul dulce, amărui și-nțepător,
Beau cu ochii după stele, năcăjită de un dor
dar nu văd luna deloc, s-a ascuns gândesc, sfătoasă
Și pe boltă, o iubire e tot unică, frumoasă...

Auzisem eu o bârfă: cică soarele o vrea,
O pândește zi și noapte, chiar cu stelele pe ea!
Ziua arde ca nebunul și pârlește iarba-n vale
Seara-așteaptă negura și îi cade la picioare...

Bârfa asta se întinde, ca o boală necurată
Șușoteli și ciripeli, chiar oftaturi din adânc
Luna tot ascunsă e, dup-un nor, palida fată
Iar de mila ei prin sălcii, stânjeneii galbeni plâng...

Certărețe, la fereastră, trei mușcate frunzăresc:
- Am văzut-o eu o dată, sta pe boltă, nu pleca
- Soarele cu șapte raze, tot fierbinte, o sorbea!
Concluzionând, firește: nu-i tăgadă, se iubesc!

Dar ce e atât de grav, se ițește-un guguștiuc
Dacă și-a găsit pereche, până și puiul de cuc
Dar o mândră cum e luna, cea cu pântec rotunjor
A rămas și grea, pesemne, pentru soare e ușor...

Ca el sori sunt mulți la număr, risipiți în univers
Doar o lună avem, prieteni, pentru dragoste și vers!
Ea tristeți amare strânge, de la noi îndrăgostiți
Păsuiește taine grele, pătimiților iubiți...

Nu mai tac, fac zarvă mare, chiar de astă dimineață
Când s-or duce la culcare stele. Zorile la piață,
Ca să târguiască voaluri, pentru bolta lumii, albă
Și bănuți de rouă stinsă, înșiraţi stau ca o salbă...

Nu fac pași, nu tulbur tihna ierbii-n sforăit ușor
Să-nfrățească atât de verde, cu parfum înțepător
Sub umbrar de tei bătrâni, și pudrată fin de stele
Ce-ar mai potopi tot cerul, risipită printre ele...

Vă vorbeam de luna șuie, cocoțată și cuminte
N-ascultați bârfele toate, șuguiesc amarnic, minte
chiar și biet luceafăr beat, e gelos fără măsură
Ar lupta gol pentru ea, fără pavăză, şi-armură...

Și pe boltă, o iubire, e tot unică, frumoasă
Las dumnezeirii lupta, dau să plec, să intru-n casă
Dintr-un colț de stea complice, îmi surâde-n șagă luna
Recunosc, așa peltică, e frumoasă rău... nebuna!

Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de Ada Nemescu pe Aprilie 15, 2021 la 10:07am

Mulţumesc!  că ne-ai citit versuri calde am primit

o zi inspirată şi plină de iubireaDa nemescu


ACTIV
Comentariu publicat de Pop Dorina pe Aprilie 15, 2021 la 10:00am

Luna ta m-a încântat,

Dar în război... s-a încurcat?

Acum doarme liniștită

Că de mine-a fost citită.

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->