Se clătina


Se clătina pădurea în dânsul ei nebun
dăruind iertare,patru anotimpuri
verdele din frunze îi gândul său cel bun
crengile coroană,călătoare timpuri.
Pot să fie o mare vise îmbrățișate
vijelia lor împletesc dorința
vieți din vorbe marmuri,la maturitate
lumina-vor gânduri să-ți cinstească ființa.
Frunzele-i căzute parcă-s un ocean
ce își zbate-n doruri veșnicele valuri
doar un vis mai roșu-l vezi dansând în lan
dansul mântuirii de pe mândre dealuri.
Îmi zidesc acolo,clipa ...așteptarea
veșnicia toată doar într-o clipire
vezi adu de poți și iubirea marea
chipul tău și ființa,s-o fac mânăstire!

Vizualizări: 36

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->