Cerul iar s-a întunecat rău afară,

Încarc stiloul dintr-o călămară.

Chitara stă liniştită pe canapea,

Un glas spune „împacă - te cu ea.

 

În această seară plouă…plouă,

Pregătesc umbrela mea nouă.

Memoria inimii îmi spune ceva,

Sărutul tău când ploaia cădea.

 

Alunecă printre pleoape un cuvânt,

Nu-mi pasă de al primăverii vânt.

Câteva alune, un pahar cu puţin vin,

Multe gânduri în sufletul meu  revin.

 

Respir, nimic nu mă poate tulbura,

Numai ploaia la geam se-nvolbura.

Ce nu-mi amintesc, am totul în ochi,

Trandafirii iubirii într-un mănunchi.

 

Se joacă ploaia printre înfloriţi copaci,

Chitara mă întreabă: „Tu ce mai faci?”

Pe masă, liniştit, un pahar cu puţin vin,

Se joacă ploaia cu al chitarei suspin.

 

Cad picături în grădină ca altădată,

Plouă, plouă, beau puţin vin împăcată.

Este roşu ca frumoasa floare a iubirii,

Ploaia s-a potolit la sfârşitul povestirii.

Vizualizări: 32

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nicoleta Mija pe Martie 28, 2017 la 9:57am

Mulţumesc!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->