Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Asfaltul se desfăşoară în faţa TIR-ului şi se face sul în urma lui. Milu mestecă din proviziile doamnei de la bar şi se tot miră:

- E frumos aici la matale! Nu vrei o înghiţitură? Am şi ciocolată, e bună la drum, dă energie.

- Nu, mersi! Mănâncă tu, că prea eşti anemic.

- Păi nici ca matale, cu burta până la genunchi, de abia încapi sub volan! Nu te doare spatele?

- Ba mă doare, dar ce să fac? Boală profesională, stau prea mult jos.

- Văd că n-ai nici pantofi în picioare. Nu prea se câştigă în meseria asta!

- Nu mori de foame. Pantofi? Am pantofi, dar mi-s unghiile încărnate şi mă încurcă la pedale.

- Du-te la doctor, ştiu eu unul bun, care l-a operat pe nea Ilie, da-i de inimă.

- Am fost şi mi le-a scos cu totul, dar au crescut la loc şi mai rău.

- Atunci taie degetele!

- Eşti nebun?

- Un pic.

- Eu te-am luat să-mi ţii de urât, nu să-mi măsori burta şi să-mi dai sfaturi medicale!

- Gata, tac!

După un timp în care Milu admiră în tăcere peisajul, bătrânul şofer nu mai rabdă:

- Acu’, ce taci! Tot tu te superi?

- Am vrut să mă fac şi eu şofer...

- Şi?

- Nu corespunde fişa medicală.

- Aici... cred că au făcut bine.

TIR-ul face câteva curbe scurte şi se opreşte.

- Intrăm în vamă şi trebuie să spăl maşina. Vezi să nu ai prostii prin sacoşă, că ne leagă pe amândoi. Şi buletinul, să-l ai la îndemână.

- N-am niciun buletin.

Omul se uită la Milu cu milă:

- Eşti plecat de-acasă cu totul, omule! Uite aşa se strică o prietenie. Cum vrei să treci graniţa fără acte?

- Pe jos.

- Ce mă fac eu cu tine, băiete? Câţi ani ai?

- Când a murit mama, vecinii ziceau: ce se face copilul ăsta singur la zece ani?

- Când ţi-a murit mama? e curios bătrânul şofer.

- Acu’ vreo 20 de ani.

- Vai de mama ta!

- De ce? Ea a murit, nu mai are nici o treabă.

- Uite cum facem: tu stai aici şi aştepţi, eu mă duc până la maşinile de colo să văd care merge înapoi de unde te-am luat. Vorbesc eu să te ia şi pe tine.

Ascultător, Milu se aşează pe marginea bordurii şi-l urmăreşte pe şofer cum trece de la un TIR la altul. O umbră îi împiedică privirea. Se uită mirat în sus. În faţa lui stă o fată care-l priveşte cercetătoare. Îl întreabă:

- Şi tu eşti de la casa de copii?

Milu priveşte în jur pentru a se convinge că întrebarea îi este adresată lui.

- Nu. De ce?

- Aşa arăţi.

- Da’ tu?

- Eu da. M-au dat afară de-acolo, da’ nu m-au lăsat să trec dincolo.

- De ce?

- N-am documente. Pot să stau lângă tine? Ce mănânci?

- Ciocolată. Vrei?

Fata se grăbeşte să onoreze invitaţia.

- Da ştiu că ţi-e foame! Am şi biscuiţi.

- Mai târziu.

- Mai târziu nu mai sunt aici. Plec.

- Şi eu plec. Nu-i nimic, vin şi eu  

Bătrânul şofer se apropie de ei:

- Cine-i fătuca? Nu cumva... doi boschetari? A tunat şi v-a adunat.

Cei doi îşi trag capul între umeri.

- Nu vreau să ştiu nimic! zice şoferul întinzând mâna. Uite! Mergeţi la maşina aia verde, poate vă ia pe amândoi. Mergeţi sănătoşi!

- Să ne vedem cu bine! îi urează Milu în loc de mulţumire.

- Ne vedem, ne vedem! mormăie bătrânul derutat.

*

- Cum te cheamă şi câţi ani ai? o întreabă Milu pe fată în timp ce o ajută să coboare din maşină în aceiaşi parcare din marginea oraşului din care plecase.

- Am 18 ani, stai liniştit!

- Atunci ce-i cu păpuşa aia în mâna ta?

- Asta nu-i păpuşă, nu-mi plac păpuşile, e un urşuleţ.

- Tot aia e.

- Ba nu, e Tâcă, talismanul meu!

- Şi eu am un talisman.

Milu îi arată la gât un glonţ prins cu un şnur.

- E de la tata, a fost poliţist. Ăsta e glonţul cu care a fost împuşcat.

*

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->