Împrăştie poetul 
pe pagina albă 
stropi de cerneală nebuni, 
cum împrăştie vântul 
într-o seară 
cu-aromă de toamnă 
frunzele moarte 
pe aleia, din crâng! 

Vino şi-adună-i 
cuvintele-n noapte, 
ori vino în zori 
când totul e fum, 
adună-i din gene 
gânduri stinghere, 
tristeţi resemnate, 
şi iubiri efemere 
apoi, le-aşterne la drum! 

De închide lumina 
sub zeci de lăcate, 
în juru-i va fi 
doar haos şi scrum, 
rostogolind 
ale lumii păcate 
el vrea, 
să le-ngroape 
sub flori de salcâm! 

Doar când zorii se-adapă 
din lumea lui soare, 
adoarme şi el 
obosit şi nebun, 
tu vino atunci, 
şopteşte-i în taină 
cu vorbe de-alint 
încheie o dramă 
pentru bietul păgân! 

Adoarme poetul 
sub grelele-i gânduri, 
adoarme mereu răvăşit, 
are sufletul 
o rană deschisă 
ce sângeră lavă 
iar în juru-i e noapte, 
de afară e, 
...plină zi! 

Rodica Cernea 
Galaţi 
19.03.2011

Vizualizări: 59

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->