Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Dor trădările, dor

iar cerul s-a obişnuit cu sfâşierea;

în acest anotimp al însingurării

să încercăm să ne-mprietenim cu florile.

Cresc prea mulţi mărăcini

pe cărarea care duce înspre însumi,

timpul, galant seducător,

ucide generaţii de speranţe,

lumea e tot mai mică

dar distanţele dintre oameni tot mai mari

(uneori suferinţa colectivă comprimă aceste distanţe,

însă doar pe termen scurt),

pădurile plâng cu suspine de femei violate,

oceanele scuipă cu cinism resemnări

pe ţărmuri îndurerate,

iar eu nu pot să fac nimic,

poate doar să ridic din noroi craniul lui Hamlet

cu degete de bufon şi să invoc Bucuria de-a trăi: 

Strânge-mă, Viaţă, la piept

până îmi iese destinul pe gură

şi sărută-mi fruntea

cu verdele crud al primăverii!

La ceasul când pe obrazul ţării alunecă,

una

după

alta,

lacrimi mistuite în văpaia indolenţei,

eu nu pot decât să-mi accelerez pulsul

până se transformă în bătăi de aripi

şi uneori mai departe, până când bătăile de aripi

se îngemănează

taciturn şi nocturn,

undeva într-un nor,

cu zborul îngerului meu păzitor.

Cum stau aşa, culcat pe spate,

în sicriul ce mă poartă spre mine însumi,

iată, pot să număr mai bine

stelele şi păcatele,

zâmbetele şi visele ucise,

laurii şi bătăliile pierdute.

Undeva, departe şi târziu,

dincolo de orizontul însângerat

al acestui tărâm pârjolit, pustiit,

se odihnesc morţii la lumina

lumânărilor de ceară

dintr-o poezie încă nescrisă.

Îi simt,

îi invoc,

le vorbesc.

Ceva mai aproape,

rug lângă rug

şi rugă lângă rugă,

un alt fel de incendiu

străbate istoria până la cer şi-napoi,

iar sufletul meu, trist şi vulnerabil,

încă mai caută, fără costum de protecţie,

prin fum şi cenuşă,

metafore şi sensul vieţii.

Doamne, ce trişti sunt astăzi poeţii!

Da, ştiu, morţii cu morţii

şi vii cu vii,

dar haideţi, totuşi, vă rog,

să-ncercăm să ne-mprietenim cu florile

măcar noi, copiii!

Vizualizări: 92

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de maria giurgiu pe Octombrie 31, 2017 la 11:00pm

Atât de frumos, deși foarte trist! 


INACTIV
Comentariu publicat de Florin T. Roman pe Octombrie 31, 2017 la 2:57pm

Cu drag, doamna Aurelia.


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Octombrie 30, 2017 la 7:29pm

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->