Zile de naştere

 

Un petic de Chișinău

 

Sfârșit de august, început de septembie.

Chișinăul forfote de cultură; Ziua Limbii Române, Congresul Eminescologic, dar și ziua de naștere a unui om drag mie, un om la care țin și pe care-l iubesc mult de tot, domnul academician Mihai Cimpoi.

Adevărat ”focar de cultură”, Chișinăul, în haină de gală, se ”desfășoară angelic” și ”academic” printre evenimente.

La unul dintre acestea îmi vine și mie rândul.

Confratele Vasile Căpățână, cu ceva timp în urmă, îmi duce cele două antologii, Mama și Tata, la un concurs select, cu juriul format din instituții și oameni de mare valoare culturală.

Mă și programează în cadrul acestor evenimente culturale de început de toamnă, să lansez cele două antologii, fapt ce s-a și întâmplat. Cărțile au fost premiate la Biblioteca Națională Chișinău unde a avut loc lansarea, și unde am și donat un număr de 30 de cărți cu semnătura autorului.

Donații de carte am mai făcut și la Biblioteca Onisifor Ghibu, la Biblioteca A.S.M. și Biblioteca Institutului Academic Internațional Eminescu.

Nu de lăudat ar fi vorba aici, căci nimeni n-o poate face mai bine decât mine, ci de modul cum s-a născut ideea apariției acestei cărți.

Revenind la Biblioteca Națională, însă, la lansarea celor două antologii, o bună prietenă, Lidia Grosu, mi-a făcut un plăcut și surprinzător cadou: un buchet de flori, o sticlă cu vin și o cutie cu ciocolată ”marca”, ”Chișinăul de seară”.

Într-una din zile, chiar după lansarea cărții Lidiei Grosu, cu dorul de Chișinău în ”buzunarul inimii”, pe un ”crăpăt” de căldură, unde nici umbrele arțarilor n-aveau cu ce să tea jute, am ieșit de la aerul condiționat al bibliotecii, la aerul ”necondiționat” al capitalei Basarabiei noastre.

Am traversat bulevardul cu numele domnitorului sfânt, și am intrat în parcul de lângă Arcul de Triumf.

M-am pozat cu acesta, cu parcul, dar gândul îmi era să revăd Grădina Publică, marele parc de ”la umbra statuii” lui Stefan cel Mare și Sfânt cu ”clasica” Alee a … Clasicilor.

”Sorbind cu nesaț” totul, aici pe alee s-a născut ideea acestei cărți.

Ca ”fabricant de cărți” – am vreo 45 cu antologii cu tot, pe care mi-am depus iscălitura, mi-am zis: De ce nu încă una?

M-am hotărât atunci, ”să iau Chișinăul acasă la mine”.

Bine, bine, îl iau, dar cu ce nume să ”botez copilul”?.

Ce titlu pun ”Chișinăului meu”?.

M-am gândit, că dacă tot este la modă plagiatul, de ce să nu plagiez și eu numele cutiei de ciocolată primită de la Lidia Grosu, ”Chișinăul de seară”.

Ca ”plgiatul” să nu fie … total – se practică – am să-i zic ”copilului” ”Chișinăul de prânz”, căci acum la prânz, când lumina zilei dădea-n fiert, am ”clocit” această lucrare.

Din cauza unui stupid accident de circulație (mi-a fost lovită mașina), nu am putut participa la toate evenimentele culturale chișinăuane, dar idiea de a scoate această carte, de a ”lua Chișinăul acasă la mine” (Doamne, când l-om lua!), a rămas.

Profitând de descoperirile științei și tehnicii, de ”măria sa, internetul”, de documentația destul de solidă de acasă, dar și de cele știute și cunoscute în desele vizite efectuate la Chișinău ”cauzate”… de … Eminescu, de A.S.M., de prieteni și de dorul Unirii, am purces la ”facerea” acestei cărți.

Am prieteni la Chișinău.

Nu puțini și buni, ci mulți și valoroși.

De teama că pot omite pe vreunul dintre ei, am renunțat să le pomenesc numele în acest început de carte.

Toate bune și frumoase, toate în regulă, deci, numai că la titlul cărții s-a produs … modificarea…

Ajuns acasă, mergând pe cărarea ce duce spre Izvorul 24 al ”făcătoarei de minuni” stațiuni, Băile Olănești, pentru ”ozonificare”, dar și pentru mișcare, căci, știința a omis să monteze niște … pedale la minunile de calculatoare, schimbarea de titlu s-a efectuat:

Mergând așa pe alee în zi splendidă de toamnă, privind cerul printre frunzele, încă verzi ale fagilor, observam ochiurile de cer.

Natura îmbina cum nu se poate de bine albastrul unic al cerului cu verdele, tot unic și el al pădurii de fagi.

Mereu nedespărțit de aparatul foto, am fotografiat aceste minuni Dumnezeiești. Revenind la destinație, am transferat minunile Domnului pe calculator și dintre ele am ales una pe care am pus-o copertă la această carte, apoi am scris pe ”albastrul cerului”… ”Un petic de Chișinău”, de fapt, numele de botez al acestui …”copil”.

Da! ”Mi-am luat Chișinăul acasă” ca să vi-l ofer apoi dumneavoastră, iubitorilor de cultură, viu, treaz, ”nevătămat”…

Cultura de Neam, Biserica și Istoria de Neam, cu rădăcini în străfundurile istoriei, ne-a adus pană aici, pană acum, până azi.

Constat cu tristețe și amărăciune însă, că patriotismul și… românismul este mai fierbinte, mai puternic, în zonele unde românii sunt cu… ”probleme”.

Sper și eu ca mulți alții ca Prutul să mu mai separe ci să… ”unească maluri”, că peste Prut să nu mai fim vămuiți de gloanțe și pistoale.

Poftiți, vă ofer ”Un petic de Chișinău”, un petic de… ”Chișinăul meu”!

Scurte cuvinte despre plimbarea de la începutul acestei toamne la Chișinău unde am... conceput o nouă carte,

”Un petic de Chișinău”.

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->