Uneori 
(GV)

Uneori noaptea, lumini aduc la mal 
apa cu formă ta, ascunsă înaripare, 
ca sufletul să ţi-l cuprind 
din unde.

Îngenunchez pe nisip cersindu-ţi sărutul, 
răcorit de ploaie, în alunecări târzii, 
ca să te mângâi, timpul meu 
neobosit.

Te simt la încheietura mâinii, 
ca timp ce ameninţă timpul, 
când tu îmi treci din palme în sânge, 
surâs de lumină, 
legănat tăcut, în inima mea.

Mă refugiez atunci în pietre, 
ca un fel de răspuns, la întrebări 
nerostite şi te aştept cu fiecare val, 
în aerul plin de lumină, 
să priveşti cu mine cerul, 
printre clepsidre.

Vizualizări: 46

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->